Subvenţiile agricole, vânate de ţepari occidentali în Olt

Terenurile luate în arendă de italienii ţepari au rămas pârloagă

Căderea comunismului în estul Europei a deschis perspectiva investiţiilor străine în ţările din această parte a lumii. Alături de investitorii străini serioşi care au derulat şi derulează afaceri în România, au pătruns şi afacerişti veroşi, iar judeţul Olt nu constituie o excepţie la acest capitol. Mierea pentru cei veniţi să se căpătuiască trăgând ţepe o constituie şi subvenţiile agricole alocate de Uniunea Europeană şi statul român fermierilor. Mijlocul prin care astfel de europeni din ţări occidentale ţintesc bani nemunciţi este arendarea terenurilor agricole.

Un caz care poate fi socotit pildă pentru fermierii olteni în sensul de a nu se mai arunca să-şi dea terenurile agricole în arendă primului străin care le solicită acest lucru fără a se informa, gândindu-se că neamţul sau italianul „e firmă serioasă”, este ţeapa trasă de Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL zecilor sau, poate, sutelor de oameni din zona rurală care şi-au dat terenurile în arendă acestei societăţi, controlată de nişte italieni. Povestea începe în anul 2010, când reprezentanţii firmei au ajuns şi în comuna Curtişoara, unde au „descălecat” mai întâi în biroul fostului primar al comunei, Victor Constantin, care a girat o afacere păguboasă pentru localnici.

Printre cei păcăliţi s-a numărat şi artistul fotograf Valeru Ciurea, referent în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt, care deţine la Curtişoara pământ şi care a încheiat cu Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL contractul nr. 283/29.11.2010, predându-le italienilor 0,40 hectare de teren. Ca el au făcut mulţi alţii, la îndemnul primarului. „Asta m-a enervat cel mai mult, faptul că s-a implicat nimeni altul decât primarul comunei, girând astfel afacerea italienilor de la care nu a văzut nimeni nimic, pentru că pământul a rămas nelucrat. Este o suprafaţă de teren pe care oamenii nu o mai lucrau din anumite motive şi pe care au luat-o cei de la Seada, spunându-ne - cum, de altfel, era specificat şi în contract - că ne va da anual 600 de kilograme de produse agricole. De unde? Pământul a rămas nemuncit, firma urmărind, probabil, doar subvenţiile de la stat”, spune Valeru Ciurea.

Buzna la „caşcaval”

Într-adevăr, deşi a „uitat” să lucreze pământul celor din Curtişoara, firma din Bucureşti nu a uitat să depună cerere, anul trecut, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Olt pentru a ridica subvenţia oferită de Uniunea Europeană şi statul român fermierilor, pentru că, potrivit legii, „beneficiarii SAPS (schema unică de plată pe suprafaţă) pot fi persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, administratori în cadrul asociaţiilor”.

Unul dintre contractele prin care oltenii au fost păcăliţi de italieni

Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL nu a arendat terenuri doar pe raza comunei Curtişoara, ci în mai multe zone ale judeţului. Aşa reiese din scriptele APIA, unde societatea comercială în discuţie a declarat nu mai puţin de 1.985 hectare de teren pentru care a solicitat plata pe suprafaţă. Doar întâmplarea a făcut ca firma, deşi nu a lucrat terenurile luate în arendă, să nu încaseze de la Uniunea Europeană şi de la Guvernul României circa 250.000 de euro pentru... nimic. „Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL a făcut obiectul unui control din partea noastră. Din cele 1.985 de hectare declarate la noi de dumnealor, au mai rămas doar 919 hectare, pentru că atâtea au fost găsite în realitate în timpul controlului. Pentru suprafaţa declarată firma ar fi încasat de la noi suma de circa 250.000 de euro. Nu a primit nimic, însă, pentru simplul fapt că nu a lucrat pământul. Prin urmare, societatea comercială a primit o sancţiune multianuală, adică nu mai poate solicita plata pe suprafaţă vreme de trei ani”, a declarat directorul APIA Olt, Marinel Oaşă.

APIA are la încemână două procedee pentru a controla datele declarate de fermier cu cele conforme cu realitatea pe teren: metoda teledetecţiei şi măsurătorile clasice. Controlul pe teren se face pe baza unui plan de eşantionare a fermierilor, elaborat de APIA. Selectarea cererilor care urmează să fie verificate pe teren se face pe baza analizei de risc şi a elementelor de reprezentativitate a cererilor de plată depuse. „Societatea putea să nu fie controlată de noi şi putea, astfel, să încaseze banii şi să dispară. N-a fost să fie. La control s-a observat că erau suprafeţe de teren unde trăseseră câteva brazde la margine şi cultivaseră ceva doar pe această suprafaţă mărginaşă, căutând să-i păcălească pe inspectorii noştri“, susţine şeful APIA Olt.

Agricultură fără angajaţi 

Când, în 2008, italienii Luca Serena şi Renzo Rondinini, acţionarii de la Seada, au preluat societatea comercială de la două femei din Bucureşti prin cesiune de acţiuni, nici prin gând nu le trecea că se vor ocupa şi cu agricultura. De fapt, faptele ne arată că cei doi nici nu s-au ocupat cu agricultura, singura lor grijă fiind să dea ţeapă proprietarilor de terenuri şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Firma se numea, la preluare, SC Textile Industrie SRL, denumire schimbată de noii acţionari în SC K27 Dezvoltare şi Promovare Investiţii SRL, specializată în activităţi de servicii suport pentru întreprinderi. În 2009, acţionarii italieni se înmulţesc prin majorare de capital, schimbând denumirea firmei în Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL şi activitatea principală a acesteia în cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase. Or fi cultivat ei cereale prin alte părţi, dar în Olt s-au rezumat la practica fraudei, iar autorităţile publice locale au avut, şi ele, rolul lor la acest capitol (ca să spunem doar atât). „Vă daţi seama că la noi, la Curtişoara, a existat vreo înţelegere cu primarul. Contractele încheiate cu localnicii aveau o durată de zece ani. Acum, pământul l-am dat la o altă firmă care n-a avut nicio treabă cu primăria; reprezentanţii ei au umblat din om în om, prezentându-şi astfel oferta. Oamenii au şi muncit pământul”, mai spune Valeru Ciurea.
Să mai spunem că Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL nu a avut niciodată angajaţi, iar, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, firma nu a depus bilanţ contabil nici în 2010, nici în 2011.

Sfatul celor de la APIA este acela ca agricultorii să se informeze asupra firmelor care le cer pământul în arendă, înainte de le da pe mână terenurile. În plus, cei care nu au mijloace să-şi munceasă singuri pământul au la îndemână varianta păstrării acestuia în stare de odihnă, în bune condiţii agricole şi de mediu (cu obligaţia să cosească iarba o dată pe an), caz în care proprietarii primesc subvenţia de la Uniunea Europeană (anul trecut aceasta a fost de 92 de euro/hectar, anul acesta valoarea ar putea creşte).

O întrebare firească: câte firme care au arendat terenuri or fi beneficiat în Olt de subvenţie fără să fi muncit hectarele pentru care au primit banii? Răspunsul dat de şeful APIA Olt, potrivit căruia asemenea cazuri n-ar exista „pentru că oamenii se pârăsc unul pe altul”, nu ne convinge prea mult. Astfel că întrebarea noastră rămâne deschisă.