Candidat suspect!

Copilău îşi mai joacă o dată şansa. Trecutul îl trage înapoi

Jenel Copilău, celebru pentru traseismul politic practicat şi pentru averea dobândită peste noapte fără să fi putut dovedi provenienţa legală a unor bunuri, vrea şi el în Parlament, pe un post de deputat, acolo. După ce a trecut pe la PRM, PSD, PNL şi UNPR, a făcut pact cu partidul-televiziune PP-DD, pe listele căruia candidează în Colegiul 4 la Camera Deputaţilor. Pe de-o parte, omului nu i-a picat prea bine alunecarea dinspre funcţiile înalte ocupate în administraţia publică a judeţului vreme de mai mulţi ani către insignifiantul post de simplu auditor la Primăria Balş, unde este acum. Pe de altă parte, nu i-ar prinde rău o leacă de imunitate parlamentară acum, când justiţia pare puţin reformată şi dispusă să dezgroape poveşti mai vechi cu personaje care în anumite momente ale vieţii lor au nesocotit legea.


Ce a făcut omul acesta pentru judeţ nu prea se ştie, deşi el înşiră multe şi nevrute într-o publicaţie locală, în care afirmă, ditirambic, că şi-a pus experienţa în slujba oamenilor, ennumerând câteva investiţii care, oricum, veneau de la sine. Unii spun că şi-a folosit, într-adevăr, din plin experienţa, dar pentru a-şi umple până la refuz declaraţia de avere – şi asta în timp record. Iată ce scria, de pildă, despre candidatul nostru Academia Caţavencu, care l-a introdus în 2008 pe Jenel Copilău, în urma unor investigaţii riguroase puse la cale de mai multe organizaţii neguvernamentale şi de media, pe „Lista candidaţilor pătaţi”: „Migrator politic: a început în Partidul România Mare (preşedinte al organizaţiei Olt), în 2005 a dezertat la Partidul Popular – împreună cu fostul peremist Ciontu; în 2006 a trecut la PSD, iar în 2008, înainte de alegerile locale, s-a înrolat în PNL. În declaraţia de avere a lui Jenel Copilău pe anul 2006, veniturile sunt mai mici decât bunurile obţinute. Astfel, potrivit declaraţiilor din 2005 şi 2006, veniturile din salarii şi dividende ale familiei Copilău au fost sub 150.000 lei, în vreme ce bunurile obţinute prin construire sau cumpărare depăşesc 269.000 lei. Familia Copilău a dobândit în perioada 2004-2006 nu mai puţin de trei imobile: o casă de locuit în Slatina (moştenire) şi două case de vacanţă, una în judeţul Gorj, alta în judeţul Olt, la Teslui. Ultima a făcut, alături de alte construcţii în zonă, obiectul unor verificări (nefinalizate) din partea mai multor instituţii, pentru omiterea unor etape prevăzute în documentaţia cerută de lege pentru construirea unei case”. Iată, aşadar, profilul candidatului Copilău din 2012. La el am mai putea adăuga cinismul cu care îşi trata subordonaţii din Consiliul Judeţean pe când conducea această instituţie din fotoliul de preşedinte; cu toţii au răsuflaţi uşuraţi atunci când i s-a sfârşit mandatul.

Afaceri

De numele lui Copilău se leagă şi succesele în afaceri ale unor constructori, unii dintre ei vechi în domeniu, alţii veniţi cu pluta la îndemnuri politice, cu toţii făcând averi uriaşe din contracte cu statul. Un exemplu grăitor la acest capitol este omul de afaceri Mircea Zăvelcă, fost subordonat al lui Copilău pe vremea lui Ceaşcă, la Hotelul Partidului din Slatina. Acesta a înfiinţat firma de construcţii SC Padrino SRL în 2005, după ce fostul său şef a ajuns la conducerea Consiliului Judeţean. În nici trei ani Zăvelcă a făcut avere de pe urma contractelor cu bani publici cât nu pot face alţii în 10 vieţi. Sursa celor mai mari venituri în perioada 2005 – 2008: Consiliul Judeţean. Tot atunci prindea nişte contracte cu Consiliul Judeţean Olt şi SC Vlad Construct SRL, aparţinând omului de afaceri Mircea Vlad. În acelaşi timp, candidatul de azi al PP-DD pe Colegiul 4 (Balş) şi-a ridicat două case de vacanţă în zone pitoreşti (la Novaci, judeţul Gorj, lângă staţiunea Rânca şi la Teslui, pe malul Oltului), şi-a deschis un cont bancar de 24.000 de dolari, un altul de peste 600 milioane de lei vechi, şi a alimentat un alt cont în euro deschis în 2000 şi care în 2008 ajunsese la 26.000 euro. Casa de la Novaci i-ar fi fost ridicată de omul de afaceri Mircea Vlad, judecat şi condamnat, anul acesta, la închisoare cu suspendare pentru înşelăciune. Acestuia Copilău i-a luat şi bani ulterior pentru jumătate din vilă, încheind cu el un act de vânzare-cumpărare. În mandatul lui Copilău contracte de miliarde şi miliarde de lei vechi a primit şi firma SC Scadt SA, controlată de senatorul Ion Toma (candidat pentru un nou mandat de parlamentar într-un colegiu din judeţul Ialomiţa).

Avere

Dincolo de faptul că asupra imaginii sale de candidat aruncă umbre grele trecutu-i dubios, Jenel Copilău a avut şi proasta inspiraţie de a candida într-un colegiu în care are cele mai mici şanse (dacă are, totuşi, vreo şansă) la urne. În primul rând, toţi primarii îi sunt potrivnici. Apoi, Copilău este perceput ca unul care nu a avut şi nu are în viaţă decât grija propriei deveniri, ca să ne exprimăm elegant. Dovadă stă ultima sa declaraţie de avere, plină ochi cu bunuri mobile şi imobile, moştenite, cumpărate sau construite şi cu conturi în bănci: peste 50.000 mp de terenuri extravilane şi intravilane , aproape un hectar de pădure, un apartament, un spaţiu comercial şi o casă de locuit în Slatina, un alt apartament în Bucureşti, o casă de vacanţă la Teslui, o alta la Novaci, un autoturism BMW 525D (care depăşeşte valoarea de 15.000 de euro), un ATV marca Suzuki, bijuterii de până la cinci mii de euro şi conturi bancare în valoare totală de 2,5 miliarde de lei vechi. La veniturile curse din robinete publice s-au adăugat veniturile firmelor pe care familia Copilău le deţine, SC Daciana SRL, care administrează mai multe farmacii la Slatina, Drăgăneşti-Olt şi Scorniceşti, şi SC Coper SRL. Cu toate acestea, jurnaliştii de la Academia Caţavencu l-au prins pe Copilău cu dezechilibre în avere, valoarea veniturilor obţinute într-o anumită perioadă neacoperind-o pe acea a bunurilor dobândite. De pildă, jocul de-a uite casa, nu e casa cu imobilele de la Teslui şi Novaci nu este lucru curat. Deşi, în 2007, proprietarul Copilău îi vinde jumătate din casa de vacanţă construită în Gorj, pentru suma de 80.000 de lei, afaceristului Mircea Vlad, în declaraţiile de avere aferente anilor 2011 şi 2012 construcţia apare ca aparţinând 100% actualului candidat din partea PP-DD.

De asemenea, tot în 2007 Copilău îi vindea fostului său subaltern de la Consiliul Judeţean Gheorghe Buică, vicepreşedinte al instituţiei pe atunci, jumătate din casa ridicată la Moşteni, pe malul Oltului, pentru suma de 35.000 de lei. Stă mărturie în acest sens contractul de vânzare-cumpărare autentificat, sub numărul 2903 din 20 iulie 2007, în biroul notarului public Rodica Buicescu. Acum, din declaraţia de avere a lui Copilău reiese că el deţine, din nou, întreagul imobil. Ce ascund toate aceste învârteli - doar cel care s-a autointitulat Jupânul judeţului poate, evident, să spună. Cu voie sau, mai ştii, fără de voie!