Cu puţin timp înainte de a cere reorganizare prin procedura insolvenţei, invocând, printre altele, scăderea cifrei de afaceri şi pierderi financiare mari în 2011 şi 2012, Hidroelectrica SA a cheltuit miliarde şi miliarde de lei, acordând contracte de lucrări, consultanţă şi servicii fără licitaţie unei singure firme, prin negociere fără publicarea unui anunţ de participare. Multe din aceste contracte se referă la amenajările din cadrul Sucursalei Hidrocentrale (SH) Slatina, pentru care Hidroelectrica a cheltuit, în favoarea singurului ofertant cu care au fost angajate relaţiile contractuale, Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) SA, circa 6 miliarde de lei vechi (peste 150.000 euro).
Un contract susceptibil de a atrage suspiciuni este cel încheiat sub numărul 34/14.06.2012 (cu doar o zi înainte ca membrii Consiliului de Administraţie să adopte cererea de insolvenţă) cu ISPH SA Bucureşti. Contractul are ca obiect „Analiza comportării construcţiilor din administrarea SH Slatina” şi o valoare de 228.000 RON. Documentul pare unul perfect legal, iar documentaţia de specialitate care urmează a fi furnizată de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice este una obligatorie fiecărei sucursale a Hidroelectrica. Problema este că nu mai departe de octombrie 2011 Hidroelectrica încheia, tot pentru construcţiile administrate de SH Slatina, un contract similar cu acelaşi ISPH Bucureşti, tot prin acelaşi tip de negociere, în condiţiile în care o astfel de documentaţie poate fi elaborată cu o ciclicitate mult mai mare decât cele şapte luni scurse de la un contract la altul. O spun surse din cadrul Hidroelectrica Slatina. „În cazul de faţă, cred că este vorba de un contract pentru executarea unei documentaţii privind reînnoirea autorizaţiei de siguranţă. O dată la un anumit timp, sucursalele hidrocentrale au nevoie de reinnoirea acestui tip de autorizaţie. O asemenea reînnoire se face o dată la 4 sau 5 ani, cred. În orice caz, nu anual“, a declarat sursa noastră.
Într-adevăr, potrivit, Ordinului nr. 118 din 11 februarie 2002, autorizaţia de funcţionare în siguranţă a barajelor (actul ce condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic funcţionarea sau exploatarea obiectivelor noi sau funcţionarea în continuare a celor existente - art. 16 din ordin) se emite pe durată determinată de maximum 7 ani pentru barajele din categoria de importanţă A şi B şi maximum 10 ani pentru celelalte baraje, durata fiind stabilită de emitent, şi se reînnoieşte la expirare sau în cazul producerii unor accidente sau incidente în exploatare.
Contractul din octombrie 2011 a avut o valoare de 175.000 de lei.
Cinci contracte în mai puţin de o lună
În mai puţin de o lună, Hidroelectrica a fericit ISPH SA Bucureşti, via SH Slatina, cu patru contracte în valoare totală de 482.000 de lei. De fapt, cele patru contracte au fost cinci, şi vom da explicaţiile necesare mai jos.
În afara contractului de 228.000 de lei, Hidroelectrica a încheiat cu ISPH Bucureşti, tot în urma unei negocieri fără anunţ de participare, contractul 25/17.04.2012 privind efectuarea unei documentaţii pentru evaluarea terenurilor ce vor fi afectate de amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni - Dunare - CHE Islaz, cu o valoare de 50.000 lei.
La şapte zile distanţă Hidroelectrica mai face cadou ISPH SA contractul privind „actualizarea proiectului de urmărire specială CHE Rusăneşti, a proiectului de urmărire specială CHE Izbiceni, evaluarea stării de siguranţă a amenajării Rusăneşti, reînnoirea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă şi evaluarea stării de siguranţă a amenajării Izbiceni şi reînnoirea autorizatiei de functionare in conditii de siguranţă. Valoarea contractului este pe măsura complexităţii lui: aproape 180.000 RON.
Peste numai două zile ISPH SA Bucureşti mai primeşte o pleaşcă de 25.000 lei – contractul 30/26.04.2012, tot în cadrul amenajării hidroenergetice a râului Olt pe sectorul Izbiceni - Dunăre (CHE Islaz). Potrivit acestuia, Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice va elabora „documentatia tehnico- economică privind actualizarea Devizului General, rest de executat la data de 01.01.2012., în preţuri 31.12.2011“.
Încrengături
Să nu părăsim luna aprilie 2012 fără să amintim de un alt contract, mai mic ca valoare, ce-i drept (8.000 lei) privind efectuarea documentaţiei tehnico-economice pentru fundamentarea lucrărilor minim necesare punerii în siguranţă a obiectivului de investiţii „Asigurarea siguranţei digurilor râului Olteţ prin refacerea capacităţii de tranzitare a albiei şi stabilizarea acesteia la confluenţa cu acumularea Drăgăneşti de pe râul Olt”. Contractul a fost acordat, tot prin procedura negocierii fără anunţ de participare, unei alte societăţi, SC Hydro Environment Consulting SRL Bucureşti. Atribuirea acestei firimituri financiare unei alte societăţi decât ISPH nu este deloc întâmplătoare (şi aici ajungem la explicaţiile anunţate mai sus), pentru că SC Environment Consulting SRL este condusă de personaje din conducerea ISPH Bucureşti. Să explicăm.
ISPH SA are monopol pe contractele Hidroelectrica încă de la înfiinţarea acesteia, în 2000. Înfiinţat în 1954, ISPH a proiectat toate amenajările hidroenergetice şi barajele din România. În 1996, s-a privatizat prin metoda PAS. Cea mai mare parte a acţiunilor a fost cumpărată de fostul director adjunct şi secretar PCR pe unitate, Lucian Lefter, bun prieten cu fostul ministru al Industriilor în perioada 2000 – 2004, Dan Ion Popescu. Monopolul pe care ISPH îl deţine pe contractele Hidroelectrica se datorează şi acestei prietenii, dar şi faptului că, după privatizare, ISPH a rămas cu toate planurile şi proiectele hidrocentralelor şi barajelor construite în România, potrivit romaniacurată.ro.
Lucian Lefter a murit în 2007, dar în conducerea ISPH a rămas, pe poziţia de director dezvoltare şi producţie, fiul său, Ştefan Lefter. Ei bine, Ştefan Lefter, Gabriela Dimu, directorul general al ISPH şi însuşi institutul sunt acţionari la SC Environment Consulting SRL.
Suspiciunilor acestor cheltuieli făcute în condiţiile în care Hidroelectrica a cerut insolvenţă şi din cauza pierderilor financiare mari le-a făcut faţă actualul director al SH Slatina, Cornel Tătuc. „Pentru a putea funcţiona, noi avem nevoie de autorizaţia de siguranţă, de autorizaţia de gospodărire a apelor şi de autorizaţia de mediu. Ei bine, pentru obţinerea acestora este nevoie de avize care se dau doar în baza unor documentaţii realizate de unităţi economice specializate. Nu pot intra în amănuntele acestor contracte pentru că nu cunosc detalii, astfel de informaţii se pot obţine doar de la Hidroelectrica Bucureşti, singura cu personalitate juridică şi, deci, singura care încheie contracte de achiziţie. Pe de altă parte, eu am revenit în funcţia de director în 18 iulie, deci la trei luni de la încheierea acestor contracte. Tot ce vă pot spune este că sunt convins de legalitatea şi de motivaţia acestor lucrări”, a declarat Cornel Tătuc.
În perioada 21 – 27 martie 2012, Hidroelectrica a publicat nu mai puţin de nouă anunţuri de intenţie pentru organizarea de licitaţii privind achiziţionarea unor bunuri şi servicii pentru SH Slatina, sumele estimate puse la bătaie totalizând 926.440 de lei. Pentru SH Slatina Hidroelectrica plănuia să achiziţioneze servicii de deratizare la o valoare estimată de 56.000 lei, studii privind ameliorarea băltirilor - 95.000 lei, revizii tehnice şi reparaţii auto în valoare de 240.000 de lei sau reparaţii la instalaţii de climatizare şi încălzire la o valoare estimată de 170.000 de lei. Unele licitaţii similare au fost anulate de lichidatorul judiciar desemnat de instanţă să reorganizeze societatea prin procedura insolvenţei. Anulată a fost şi licitaţia prin care Hidroelectrica intenţiona să achiziţioneze pentru angajaţii din Olt apă minerală în valoare de peste un miliard de lei vechi.
Citeşte şi
Porsche Leasing România a asmuțit executorii judecătorești pe patronul de la Algrup, Ion Mînzat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu