Scandalul de la Finanţe: cap sau pajură? Drumul lingourilor de aluminiu

Gabriel Bratucu

Scandalul iscat în timpul controlului derulat de Camera de Conturi la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Olt a ajuns în punctul în care se poate aplica jocul cu moneda: cap sau pajură? Capul ar reprezenta DGFP, pajura – Camera de Conturi. Sau invers, nu contează. Dacă moneda ar cădea, totuşi, în dungă? Păi, la mijloc ar fi firmele care au creat, potrivit informaţiilor venite pe surse, prejudiciu. Care prejudiciu?, întreabă Finanţele? Cum care prejudiciu?, întreabă, la rândul ei, Camera de Conturi. Să lăsăm puţin părţile implicate şi să ne poziţionăm la mijloc, acolo unde dăm de firmele controlate de consilierul judeţean de sorginte liberală Gabriel Brătucu, cel care spune că este victimă, după ce i s-a blocat returnarea TVA către SC Prodal SRL, firmă controlată direct de el în persoană, către SC Gabi Plast SRL, administrată de soţia sa şi către SC Methalux SRL, unde şefă este fiica sa.
Şi s-o luăm pedestru. Cele trei firme de familie operează pe piaţa deşeurilor şi a lingourilor de aluminiu. Cumpără şi vând. Între ele. Într-un târziu, la capătul unui ciclu comercial, beneficiarul circuitului exportă totul în spaţiul comunitar. Patronul de la Prodal ia marfa de la furnizori şi o vinde soţiei (pardon, către Gabi Plast). Gabi Plast, atunci când nu exportă, o vinde către Methalux. Între Prodal şi Gabi Plast s-a interpus, la un moment dat, şi SC El Press Import-Export SRL, firma lui Ştefan Gherghină, soţul şefei DGFP Olt, şi el vechi liberal şi prieten cu Brătucu. Brătucu care luna trecută s-a plâns, în cadrul unei conferinţe de presă, că Prodal SRL are un profit de 1, cel mult 2% din valoarea tranzacţiilor. Nu ne îndoim de asta. Ne întrebăm doar de ce marfa este plimbată prin patru firme înainte de a fi exportată. Pentru că, pe schema returnării TVA, mare scofală nu ar prea fi: o firmă colectează TVA, pe care o plăteşte statului, celeilalte i se deduce TVA, pe care o primeşte de la stat. Un circuit, carevasăzică, închis. Care este, atunci, şpilul? Diferenţa preţului de cumpărare-vânzare. Vorbim, însă, de firme de familie. Vorbim şi de profit foarte mic. Este momentul să ne aruncăm un ochi spre furnizorii din Dolj ai SC Prodal SRL, despre careGabriel Brătucu (foto) nu prea auzise până luna trecută când, la o întâlnire cu presa, a spus că nu s-a prea aprovizionat de la firme din judeţul vecin. Documentele fiscale spun însă altceva. Să detaliem.

De unde vin lingourile?

Cică Prodal s-ar fi aprovizionat în 2010 cu lingouri de aluminiu de la mai multe firme din Dolj. Firmele astea s-ar aproviziona, la rândul lor, de la vreo alte câteva zeci de firme de prin Bucureşti şi din vecinătatea Capitalei. O păsărică ne-a ciripit la ureche că valorile mărfii în afara judeţului, adicătelea cele declarate de firmele din Dolj, nu s-ar prea oglindi în cele declarate de firmele bucureştene. Tocmai pentru asta firmele din Dolj sunt, în prezent, luate la bani mărunţi de inspectorii fiscali. Ce ar fi ciudat la firmele astea? Că toate au foarte multe puncte comune. Toate sunt foarte tinere, cele mai multe înfiinţate în 2009 şi 2010. Toate sunt din trei localităţi, unele vecine de gard. Toate au cifră de afaceri mare de cum au deschis ochii pe piaţa deşeurilor. Ce-ar mai fi? Multe dintre ele merg pe pierdere, iar în cazul celor care n-au pierdere, profitul este unul de sărăcie. Ne întoarcem şi întrebăm: de ce sutele sau poate miile de firme din Dolj care operează pe piaţa deşeurilor se încăpăţânează să comercializeze o marfă care le aduce pierdere? Să desfăşurăm o parte din lista societăţilor care, deşi în pierdere, furnizează marfă societăţii Prodal SRL.

Furnizori bogaţi, furnizori săraci

SC Fulmera Impex SRL, cu sediul social în strada Craiovei, nr. 4, localitatea Cârcea – Dolj, a fost înfiinţată la 16 iunie 2009, o are ca asociat unic pe Mihai Lenuţa şi este administrată de Radu Gheorghe. În doar o jumătate de an înregistrează o cifră de afaceri de peste nouă miliarde lei vechi şi un profit net de numai 21 milioane lei vechi.
SC Florban SRL, cu sediul în Coşoveni, strada Morii, numărul 35, a fost înfiinţată la 5 august 2009 de Mihai Zăvideanca, care are calitatea de asociat unic şi de administrator. În numai cinci luni firma rulează aproape trei miliarde lei vechi şi are un profit de numai 10,2 milioane lei vechi.
SC Romnisan SRL, din strada Morii, numărul 60, Coşoveni – Dolj, este fondată la 15 septembrie 2009, avându-l ca asociat unic şi administrator pe Radu Ghiocel. Conform evidenţelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), societatea are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun. Care ar fi legătura dintre produsele alimentare şi lingourile de aluminiu? Şi unele şi altele se comercializează. În trei luni societatea înregistrează o cifră de afaceri de aproape opt miliarde lei vechi şi un profit de doar 250.000 lei vechi. Sărăcie lucie.
SC Viotav SRL, cu adresa poştală în Cârcea, pe strada Craiovei, numărul 8, a fost înfiinţată în baza cererii 5177/27 ianuarie 2009, de către Priboi Virginica, domiciliată la aceeaşi adresă. În anul înfiinţării cifra de afaceri netă a societăţii era de peste 12 miliarde de lei vechi, iar profitul net de 7,4 milioane de lei vechi.
SC Oliston SRL, cu sediul social în Coşoveni – Dolj, strada Cpt. Velescu Aurel, la numărul 10, este înfiinţată şi administrată de Ciandir Mihai, din aceeaşi localitate, prin cererea 3127 din 24 ianuarie 2008. Oliston rulează în 2009 peste 7,5 miliarde de lei vechi şi înregistrează pierderi. Ca să vezi: bagă omul bani şi ia leapşa.
SC Stelsami SRL Cârcea, strada Craiovei, numărul 6, o are drept asociat unic şi administrator pe Mihai Cristinela, care fondează firma la 19 martie 2009. În doar câteva luni, societatea are o cifră de afaceri de peste 8,2 miliarde lei vechi şi un profit net de doar nouă milioane lei. Tot vechi.
La doar câţiva metri de Stelsami, pe strada Craiovei, numărul 5, se află SC Deltu Com SRL, aparţinând lui Buţu Cristina, care îşi “trage” firmă în 7 mai 2010. Printre furnizorii SC Prodal SRL se mai numără SC Crystymet SRL Craiova, aparţinând lui Cioabă Ionel, patron de firmă tot din 2010, SC Banuto SRL Coşoveni, înfiinţată în 2008 şi patronată de Mihai Gheorghe, Boxer Star SRL Craiova, înfiinţată în 2010 şi administrată de Constantin Mioara, Catimet SRL Coşoveni, fondată în 2010 şi controlată de Mihai Luminiţa. Lista continuă, dar noi ne oprim. Toate au aceeaşi poveste: învârt marfă de miliarde şi pierd mereu. Cine câştigă, totuşi, din pierdere?

Un judeţ curat-murdar

Dacă provenienţa primară a mărfii este încâlcită şi dacă zeci de firme furnizoare din afara judeţului au probleme cu valorile declarate, în Olt totul este curat. Ar fi ceva în legătură cu marfa: este ea, într-adevăr, plimbată de la o firmă la alta, sau circulante sunt doar hârtiile? Ar mai fi ceva în modul de clasificare a deşeurilor şi a lingourilor de aluminiu; ce e deşeu şi ce este produs finit; pentru care se deduce TVA şi pentru care nu se deduce. Cică raportul Camerei de Conturi ar fi stabilit un prejudiciu. Dar şi aici lucrurile sunt incerte, pentru că legislaţia europeană în privinţa deşeurilor, care apără punctul de vedere al părţilor controlate de auditorii Camerei de Conturi, bate legislaţia românească, pe care şi-au argumentat auditorii întregul raport de control. Deci: cap sau pajură? Dungă. Este mai româneşte aşa.