Boss-ul de la Teleconstrucţia ia terenul de sub Muzeul de Etnografie

Ceea ce nu au reuşit moştenitorii familiei boiereşti Deleanu din Slatina, a reuşit boss-ul de la SC Teleconstrucţia SA Bucureşti (varianta capitalistă a unei foste întreprinderi comuniste), Corneliu Paraschivescu: să ia partea leului din terenul de sub Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Olt. Minunea s-a petrecut în instanţă, după ce moştenitorii domeniilor Deleanu, neputincioşi în lupta cu morile de vânt postcomuniste, i-au cedat acestuia cotele părţi ce li se cuveneau asupra drepturilor litigioase privind imobilul din Slatina, strada Ionaşcu, nr. 73. Muzeul Judeţean Olt se vede astfel în situaţia de a îngrămădi mii de obiecte muzeistice în spaţii cu alte utilităţi decât cele de depozit.

Prima bucată de teren, de 550 mp, a fost restituită moştenitorilor Roxana Anemari Deleanu, Elisabeta Deleanu şi Maria Alexandra Deleanu în 2005, prin dispoziţia preşedintelui de atunci al Consiliului Judeţean Olt, Marin Ionică. Tot atunci moştenitorii Delenilor luau şi clădirea pe care muzeul o folosea ca spaţiu pentru expoziţii. Restituirea s-a făcut în baza unui document din care reieşea dreptul familiei Deleanu asupra bunurilor imobile din strada Ionaşcu, nr. 73. „Atât aveau în documente, terenul de 550 de metri pătraţi, atât au putut dovedi că li se cuvine, atât au primit la momentul respectiv“, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean. Ulterior, trei dintre moştenitori îi cesionează afaceristului Corneliu Paraschivescu cotele părţi asupra drepturilor litigioase privind imobilul din strada Ionaşcu. Şi, cum, necum, Corneliu Paraschivescu obţine restul de 2.820 mp din totalul de 3370 mp, cât ar fi deţinut familia Deleanu în strada Ionaşcu, totul la capătul unui lung proces cu comisiile judeţeană şi locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată. În primă fază Corneliu Paraschivescu pierde, dar la recurs se petrec minuni şi, prin Sentinţa civilă 321/2008 a Tribunalului Olt, rămasă definitivă şi irevocabilă, recurentul Paraschivescu obţine, în contradictoriu cu Prefectuira Olt, reconstituirea dreptului de proprietate solicitată în baza Legii 247/2005. Reconstituirea dreptului de proprietate au mai solicitat-o şi câţiva moştenitori ai familiei boiereşti, dar au pierdut. Acest din urmă proces a amânat decizia Consiliului Judeţean de a restitui terenul, iar încheierea lui în defavoarea moştenitorilor a grăbit paşii prin care Consiliul va restitui noului proprietar bucata de teren de 2.820 mp. Reconstituirea dreptului de proprietate nu avea temei legal, au spus juriştii Prefecturii. Instanţa a spus altceva, astfel că aleşii judeţului au aprobat joi proiectul de hotărâre prin care terenul din strada Ionaşcu trece din proprietatea publică în cea privată, pentru a putea fi restituită lui Corneliu Paraschivescu.

Afaceri ratate cu Consiliul Judeţean

După ce boss-ul de la Teleconstrucţia a câştigat în instanţă reconstituirea dreptului de proprietate, Paraschivescu a încercat să smulgă bani grei de la Consiliul Judeţean în 2008, propunându-i să menţină terenul şi spaţiile muzeale în regim de chirie contra sumei de 500 de milioane lei vechi. A fost refuzat. În 2009, noul proprietar încearcă să vândă Consiliului totul pentru suma de 850.000 de euro şi din nou este refuzat. „Pentru că imobilul din strada Ionaşcu nu mai face obiectul nici unui litigiu în instanţă, Consiliul Judeţean se vede obligat să restituie terenul, pentru că există riscul ca proprietarul să ceară despăgubiri pentru neutilizarea terenului care îi aparţine. Potrivit hotărârii Consiliului Judeţean, predarea-primirea imobilului se va face pe bază de protocol încheiat în condiţiile legii între Consiliu şi domnul Paraschivescu Corneliu în 15 zile de la data adoptării actului normativ“, susţine Miruna Sârghie, de la Cabinetul Preşedintelui CJ Olt.

Obiecte îngrămădite

Mii de obiecte aparţinând Secţiei de Etnografie din strada Ionaşcu vor fi îngrămădite în sediul Muzeului Judeţean, cel mai probabil în biroul directorului sau în câteva birouri ale angajaţilor. „Toată această poveste ne prinde cam nepregătiţi. Muzeul va intra, după cum se ştie, anul viitor în reabilitare generală, aşa că trebuie să gândim bine situaţia. Singurele spaţii care oferă siguranţă şi condiţii de conservare sunt biroul meu, cu tot cu secretariat, sau, la etaj, câteva birouri ale angajaţilor. În spaţiile folosite pentru expoziţii nu putem depozita nimic decât dacă renunţăm la expoziţii (şi avem deja programate astfel de manifestări) şi se pun uşi pentru siguranţa obiectelor. Situaţia este delicată, iar noi sperăm ca mutarea obiectelor să fie amânată un timp, dar asta ţine de eventuala înţelegere a Consiliului Judeţean cu proprietarul. Varianta chiriei nici nu poate fi luată în calcul, dar o păsuire – da. Oricum în prezent se cheltuie vreo 7.000 de lei lunar numai cu paza obiectelor de etnografie depozitate în strada Ionaşcu, la care se adaugă cheltuielile cu întreţinerea. Cu banii ăştia punem la punct spaţii corespunzătoare aici, în sediul muzeului. Problema este timpul prea scurt“, declară directorul muzeului, Laurenţiu Guţică.

Cine este proprietarul

Noul proprietar al terenului familiei Deleanu din strada Ionaşcu, Corneliu Paraschivescu, este directorul general al SC Teleconstrucţia SA Bucureşti, înfiinţată în 1954 ca întreprindere subordonată Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, privatizată după 1990 şi unde Paraschivescu deţine peste 52% din acţiuni, respectiv 94.282 acţiuni. SC Teleconstrucţia SA este specializată în activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu şi are peste 650 de angajaţi. Născut în 1950, în comuna Dor Mărunt, judeţul Călăraşi, Corneliu Paraschivescu este un cunoscut al feţelor bisericeşti, înclusiv din Olt, pentru mărinimia de care dă dovadă atunci când se pune problema daniilor pentru lăcaşurile de cult. Firma pe care o conduce de pe poziţia de acţionar majoritar a rămas cu un patrimoniu bogat de pe vremea când societatea era de stat, deţinând zeci de clădiri şi terenuri în Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu-Severin, Tg. Jiu, Râmnicu Vâlcea, Băile Olăneşti, Cluj Napoca, Oradea, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Tg. Mureş, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Suceava, Iaşi, Bacău, Ploieşti, Piteşti, Timişoara, Reşiţa Hunedoara, Galaţi, Brăila, Soveja (Vrancea), Constanţa, Braşov, dar şi la Slatina, pe strada Panselelor, la numărul 2. Toate aceste imobile au fost trecute, ca aport în natură, în capitalul social al unei alte societăţi puite în 2010, SC Teleconstrucţia Lucrări Generale SA, la care societatea-mamă deţine peste 99% din acţiuni, iar o mică parte revine lui Paraschivescu. Anul trecut, SC Teleconstrucţia SA a înregistrat un profit brut de 576.271 de lei.