Instanţa lasă mega-scandalul fraudei de la Finanţe fără vinovaţi. Fum fără foc?

DGFP Olt caută scăpare în instanţă

Scandalul dintre Curtea de Conturi a României şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Olt pe marginea rezultatelor controlului derulat de auditorii Camerei de Conturi Olt în 2011 are la bază informaţii extrem de interesante despre firme controlate de oameni cu nume sonore în mediul de afaceri local. Noi am intrat în posesia acestor informaţii conţinute de Decizia 26/2011 a Curţii de Conturi, document, s-o spunem din capul locului, atacat în instanţă de instituţia controlată şi anulat, parţial, nu demult, de Tribunalul Olt. Soluţia nu este definitivă, iar povestea e departe de punctul final.

Controlul Curţii de Conturi derulat în 2011 la Direcţia de Finanţe Olt, pe activitatea anului 2010, avea să descopere una dintre cele mai bine organizate grupări specializate în fraudarea statului, cu tentacule în mai multe judeţe şi din înlănţuirea căreia nu lipseau figuri cunoscute în Olt. Vorbim de afacerile cu lingouri de aluminiu care au zguduit Finanţele Publice Olt, totul cuprins într-un circuit economic ciudat, cu documente fiscale fictive şi rambursări de TVA de milioane şi milioane de lei. Să dăm detalii.

Suspiciuni netulburate

Printre beneficiarii acestor afaceri s-au numărat Gabriel Brătucu, fost consilier judeţean, care controlează firmele Prodal SRL, Gabi Plast SRL şi, prin fiica sa, Methalux Olt SRL, dar şi Ştefan Gherghină, patronul SC El Press Import-Export SRL, coleg de partid cu Brătucu în PNL şi soţul Elenei Gherghină, director general al DGFP Olt în timpul şirului de tranzacţii suspecte şi al rambursărilor de TVA.

Deşi societăţile comerciale din Olt în discuţie au fost supuse inspecţiilor fiscale, auditorii Camerei de Conturi arată că reprezentanţii Fiscului nu şi-au făcut meseria conform îndatoririlor la care legea îi obligă. „Deşi la data efectuării inspecţiilor fiscale existau, la Compartimentul de Schimb Internaţional de Informaţii, indicii cu privire la existenţa unor neconcordanţe de valori foarte mari în ceea ce priveşte achiziţiile, respectiv livrările declarate de contribuabilul supus verificării şi partenerii acestuia, pentru clarificarea acestora şi pentru stabilirea realităţii operaţiunilor economice organele de inspecţie fiscală nu au dispus efectuarea de controale încrucişate”, se arată în nota de control. Această „scăpare” i-a alertat pe auditorii Curţii de Conturi, care au solicitat Direcţiei de Finanţe documente suplimentare din care să rezulte natura şi provenienţa bunurilor achiziţionate, respectiv facturi de achiziţie şi livrare, rapoarte de fabricaţie, contracte de vânzare-cumpărare, certificate de calitate etc. Aşa s-a descoperit că firmele din Olt vindeau lingouri de aluminiu obţinute din valorificarea deşeurilor neferoase pentru care, susţin auditorii, trebuia aplicată taxarea inversă (caz în care nu se rambursează TVA) şi că, de fapt, furnizorii acestor deşeuri nu aveau declarate astfel de vânzări „ceea ce crează suspiciunea cu privire la realitatea tranzacţiilor”.

Două aspecte

Două aspecte aveau, aşadar, a reproşa, sub parafă oficială, reprezentanţii Curţii de Conturi inspectorilor fiscali: faptul că au acceptat rambursări de TVA firmelor din Olt controlate de Brătucu (care, judecând după conţinutul deciziei Curţii de Conturi, pare să fi fost un soi de creier), şi că, în condiţiile în care existau informaţii că tranzacţiile erau fictive, nu şi-au adâncit investigaţiile fiscale prin controale încrucişate.

Dacă în primul caz avocaţii Fiscului au reuşit să convingă instanţa de judecată că legislaţia din România care reglementează gestionarea deşeurilor reciclabile era, în 2010, depăşită de cea europeană, care impune finalmente în astfel de cazuri şi că, prin urmare, rambursările de TVA în discuţie au fost legale sub acest aspect, nimeni nu a putut dovedi că tranzacţiile de lingouri şi de deşeuri folosite în obţinerea lingourilor de aluminiu nu au fost fictive. Ba, din contră, indiciile sunt evidente, iar exemplele la care auditorii recurg foarte des fac referire la firmele lui Brătucu.

Surse și livrări fictive

De unde îşi procura Gabriel Brătucu, prin SC Prodal SRL, lingourile de aluminiu? Potrivit documentelor fiscale, de la 18 firme din localităţile Cârcea şi Coşoveni, judeţul Dolj. Care însă, potrivit Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova, nu deţineau autorizaţie pentru efectuarea operaţiunilor de valorificare a deşeurilor industriale reciclabile din care să rezulte materii prime secundare (lingouri de aluminiu). Şi care nu au putut dovedi, pe lângă faptul că nu puteau obţine lingouri, nici existenţa altor furnizori care să le fi vândut astfel de marfă. Ceea ce înseamnă că între firmele din Dolj şi Olt nu se învârteau decât hârtii. Să cităm: „În condiţiile în care aceste societăţi nu sunt autorizate să producă lingouri de aluminiu din operaţiuni de valorificare a deşeurilor industriale reciclabile şi nu justifică nici achiziţia de la alţi furnizori a lingourilor de aluminiu şi a aliajelor de aluminiu livrate, operaţiunile cu astfel de mărfuri, înscrise în facturile de livrare emise către SC Prodal SRL Slatina, nu sunt reale”.

Şi mai există o ciudăţenie pe care cei care s-au văzut cu milioane de lei în conturi de pe urma rambursărilor de TVA nu au putut-o explica: între scrisul de pe documentele justificative emise de SC Prodal SRL (facturi, bonuri de cântar, certificate de calitate etc.) şi cel de pe documentele emise de unii dintre furnizorii doljeni există asemănări evidente. De asemenea, aceleaşi caractere ale scrisului se întâlnesc şi pe facturile fiscale emise de SC Methalux Olt SRL şi SC Gabi Plast SRL Slatina, care au beneficiat de rambursări de TVA.

Să mai spunem că aşa-zişii furnizori ai firmelor slătinene s-au dovedit a fi, o dată în plus, nişte evazionişti sadea. Stau mărturile cele 22 de sesizări penale întocmite de Garda Financiară Dolj şi Garda Financiară Bucureşti împotriva acestora. De ce a intrat pe fir şi Garda Financiară Bucureşti? Pentru că în ecuaţie au fost introduse fictiv şi vreo câteva zeci de firme din Capitală, Călăraşi şi Baia Mare. Este vorba de 42 de firme care au cu totul şi cu totul alt obiect de activitate decât cel de valorificare a deşeurilor şi care, ca atare, nici nu au declarat vreodată la Fisc astfel de livrări. Mai mult, unele dintre ele se găseau, în timpul tranzacţiilor suspecte între societăţile din Dolj şi Olt, în inactivitate temporară. Este cazul SC Flo & Lau Com SRL şi SC Zelina Expert SRL, toate din Bucureşti. De asemenea, multe dintre firmele introduse fictiv în circuit, precum SC Mad Mary Impex SRL Bucureşti, SC Larcas Line SRL Bucureşti, SC 2rv Real Estate SRL Bucureşti, SC Emi Dalan SRL Călăraşi, SC Gibifi SRL Bucureşti sau SC Invest Adris SRL Baia Mare, nici nu sunt declarate ca plătitoare de TVA. Cu toate acestea, o societate doljeană care apare în documente ca firmă achizitoare deduce TVA aferentă tranzacţiei declarate, prin înscrierea de date nereale în documentele de achiziţii.

Schema de lucru

Potrivit actului de control al Curţii de Conturi, schema circuitului pleca de la achiziţii de lingouri de aluminiu a căror provenienţă nu putea fi justificată, apoi erau introduse în circuit mai multe societăţi care aveau rolul de a îndepărta firmele beneficiare de rambursări de TVA, respectiv SC Gabi Plast SRL şi SC Methalux Olt SRL, de tranzacţiile nereale de la începutul circuitului. Pe post de firme interpuse erau folosite, fie ca societăţi autorizate să valorifice deşeuri industriale reciclabile pentru care nu s-a aplicat taxarea inversă (acestea „deduceau nelegal TVA pe baza înregistrărilor de operaţiuni nereale privind achiziţia de lingouri în loc de deşeuri”), fie ca simple intermediare, Prodal SRL, Exim Prod Colect SRL, Prodnef Com SRL, El Press Import-Export SRL, Sort Nef SRL, Anvo Aluminiu SRL. Procedându-se astfel, s-a încercat să se dea un caracter de legalitate rambursărilor de TVA de care beneficiau ultimele firme din circuit, prin „interpretarea eronată a prevederilor legale la aplicarea măsurilor de simplificare pentru operaţiuni de valorificare a deşeurilor industriale neferoase”.

Toate aceste manevre au dus la diminuarea nelegală a venitului la bugetul de stat cu peste 14 milioane de lei, sumă reprezentând TVA dedusă nelegal din aceste operaţiuni. Din cele 14 milioane, peste 8,6 milioane de lei au fost rambursate de la bugetul de stat fără ca suma să fi fost plătită de vreunul dintre agenţii economici implicaţi în aceste operaţiuni.

Niciun vinovat

Rezultatele controlului a avut câteva efecte mai mult administrative: o verificare la DGFP Olt dispusă de şeful de atunci al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar (cercetat penal, acum, pentru instigare la evaziune fiscală), o dispoziţie a Ministerului de Finanţe privind recuperarea prejudiciului (despre care nu s-a mai auzit apoi nimic) şi transferul şefei Fiscului local, Elena Gherghină, pentru şase luni, pe o funcţie inferioară. Revenită în fruntea instituţiei la mijlocul lui 2012, Elena Gherghină a dispărut din nou de pe fotoliul de director în toamna anului trecut. În rest, nimeni n-a mâncat usturoi, deşi miros există. Dovadă: dispariţia multora dintre firmele implicate prin cereri de radiere de la Registrul Comerţului, (SC Banuto SRL Coşoveni - Dolj, dizolvată prin lichidare în 15 iulie 2011, SC Vitop SRL Coşoveni, dizolvată în martie 2012, Bridcom SRL Cârcea, care nu are depus la Fisc bilanţ contabil decât pe un an etc.), sau intrarea în insolvenţă a altora, precum Prodal SRL şi Gabi Plast SRL, în chiar mijlocul scandalului.

Direcţia de Finanţe a contestat decizia Curţii de Conturi, apoi, contestaţia fiind respinsă, a atacat-o în instanţă. Pe data de 20 noiembrie 2012, Tribunalul Olt admite acţiunea Fiscului şi anulează parţial Decizia 26/2011; judecătorii sunt, însă, şi ei, oameni. Soluţia nu a fost definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Cauza se află şi în atenţia procurorilor DNA Craiova, care au făcut deja audieri în dosar şi care aşteaptă, probabil, soluţia finală a instanţei.

Şi totuşi…

Partea a doua a deciziei, privitoare la rambursarea ilegală a TVA în valoare aproape 3 milioane de lei către firma SC Marconf SRL Piatra Olt, controlată de omul de afaceri Gheorghe Bădiţă, şi-a urmat cursul, producând efecte devastatoare pentru actorii poveştii, respectiv Florin Bîlteanu, director adjunct la Finanţe, coordonator al activităţii de inspecţie fiscală şi Ion Encescu, şeful Administraţiei Finanţelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii (AFPCM), arestaţi preventiv în 20 decembrie sub acuzaţia de aderare la un grup infracţional organizat, abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la evaziune fiscală. Cercetate în aceeaşi cauză mai sint inspectaorele fiscale Gheorghiţa Prunişoară şi Anastasia Lioveanu, subordonatele lui Bîlteanu, acestea fiind împinse mai mult de amploarea cazului în dosar decât de o vinovăţie certă, lucru care a făcut să fie cercetate în stare de libertate.

Să mai spunem că din rechizitoriul procurorilor (dosarul este unul complex, care priveşte grupul infracţional condus de comisarul şef de poliţie Laurenţiu Lazăr, de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Olt), nu lipseşte nici Gabriel Brătucu.

Ce nu se ştie

Ceea ce nu se ştie decât de foarte puţină lume este că şi pe timpul controlului, rambursările de TVA către firmele în cauză au continuat, până spre septembrie 2011. Ca atare, controlul efectuat de Curtea de Conturi în 2012 nu avea cum să nu atingă acest aspect. Aşa că reprezentanţii DGFP Olt trebuie să facă faţă unui alt act de control care o pune într-o lumină extrem de proastă. Vorbim de Decizia 29/27 iunie 2012, în care apar şi alte firme din Olt, unele dintre ele foarte cunoscute în domeniul metalurgiei aluminiului. Toate acestea vor face, însă, subiectul unui alt articol. Până atunci, să spunem doar că Direcţia de Finanţe Olt şi-a pus din nou nădejdea în judecătorii Tribunalului Olt, unde de curând a atacat şi această decizie. După ce contestaţia împotriva documentului a fost respinsă.

 Curtea de Conturi arată că statul a fost înşelat cu sume uriaşe