Oltul, cobaiul marilor companii străine pentru organismele modificate genetic

De ani şi ani Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal pune la dispoziţia giganţilor care practică biotehnologia la nivel mondial teren pentru testarea plantelor modificate genetic. Aceste experimente nu sunt străine de politicile promovate de anumite grupuri de interese autohtone – „ancore“ ale marilor concerne care duc o politică economică agresivă menită să transforme ţări precum România în pieţe de desfacere pentru propriile afaceri cu organisme modificate genetic (OMG). Afacerea de la Caracal aduce staţiunii de cercetare zeci de mii de euro la un singur contract. Organismele modificate genetic sunt considerate în multe ţări un pericol pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea umană.

Cel mai proaspăt contract Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă (SCDA) Caracal l-a încheiat cu Limagrain, un grup francez producător de seminţe pentru culturi de câmp, care testează seminţe de porumb tratate cu erbicid total, substanţă menită să ofere plantei rezistenţă la toate tipurile de dăunători. Până acum doi ani, terenul SCDA a fost utilizat de firma Pioneer, iar în urmă cu cinci ani marele concern american Monsanto s-a folosit de terenul din Olt pentru a experimenta pe plante MON 810, o genă care asigură rezistenţă la un dăunător denumit Ostrinia. „Legislaţia nu permite cultivarea în România a plantelor modificate genetic, ci doar importul pentru anumite tipuri. Marile firma străine care testează seminţe de plante deţin însă autorizaţii de la Uniunea Europeană. Testările nu pot scăpa de sub control, ele se desfăşoară sub controlul Ministerului Mediului, ţin de o practică strictă. Seminţele sunt cultivate pe suprafeţe foarte mici, de până la 0,3 hectare şi la o distanţă de cel puţin 200 de metri faţă culturi similare. După testare, totul este ars, astfel încât nu rămân decât concluziile tehnice, rezultatele scriptice“, povesteşte Eustaţiu Constantinescu de la SCDA Caracal.

Un experiment durează până la trei ani

Testarea unui produs se întinde, de regulă, pe o perioadă de trei ani ca specialiştii să aibă, la sfârşit, rezultate concludente. În cei trei ani experimentele cuprind mai multe stadii. „În cei trei ani procesul experimental este repetitiv, întrucât se folosesc mai multe tipuri de erbicid total, precum Randaup (un erbicid total neselectiv marca Monsanto – n.r.) şi în doze diverse. De altfel, plata se face la variantă. De pildă, o variantă (care reprezintă utilizarea unei doze) costă 800 de euro. În cei trei ani se aplică mai multe doze şi mai multe variante, aşa încât un contract poate ajunge la plăţi totale de 80.000 de euro. Să ne întoarcem însă la subiect şi să repetăm că, ţinând cont de suprafeţele foarte mici folosite şi de sistemul de protecţie, ceea ce se testează la noi nu prezintă nici un pericol“, afirmă Constantinescu. Şi totuşi, polenizarea este procesul natural prin care plantele convenţionale pot fi influenţate de organismele modificate genetic.

Război

Până în urmă cu patru ani, România cultiva soia transgenică (modificată genetic) pe o suprafaţă de 300.000 ha. După 2007 doar porumbul modificat mai este cultivat în anumite zone ale ţării şi doar pe câteva mii de hectare. Eustaţiu Constantinescu recunoaşte că expansiunea ONG în lume înseamnă un război crunt între producătorii de organisme modificate genetic, cei de seminţe convenţionale şi producătorii de substanţe chimice folosite în agricultură care va duce la dispariţia produselor convenţionale de pe piaţă. „Vorbim de un război economic între producătorii de OMG şi producătorii de seminţe convenţionale. Adoptarea OMG în Europa ar însemna, practic, dispariţia de pe piaţă a producătorilor de seminţe convenţionale, dar şi a celor care produc erbicide tradiţionale. Asta pentru că seminţele modificate genetic, care sunt mai ieftine, au o singură utilizare. Pentru seminţele modificate există şi erbicidul special creat, aşa că totul se achiziţionează la pachet. Pentru o nouă cultivare se cumpără din nou seminţe şi tot aşa“, declară Constantinescu.

Judeţul Olt, vizat pentru cultivarea de soia modificată genetic

Dacă România va deveni producătoare de asemenea culturi, Oltul se va număra printre zonele fertile pentru cultivarea OMG. “România are o specificitate aparte şi un teritoriu care ne permite cu mult succes să delimităm culturile modificate genetic de cele bio, să nu se încrucişeze. Avem şi zonă de deal şi de munte şi de şes. Cultura de soia modificată genetic are numai anumite arealuri în care poate fi cultivată, în zonele de sudul ţării – Mehedinţi, Olt, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa, Brăila, Constanţa, Galaţi, Buzău şi în Banat, la Timişoara şi mai putem şi prin Moldova, în două judeţe”, declara, nu cu mult timp în urmă, Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, actual deputat din partea PD-L.

Porumbul MON 810 - interzis în şase ţări, experimentat la Caracal

În timp ce în România se cere cu insistenţă cultivarea organismelor modificate genetic, Bulgaria interzice cultivarea porumbului modificat genetic MON 810, alăturându-se altor şase ţări europene care au acţionat la fel. Mai mult, Bulgaria se opune invaziei de OMG în Europa. MON 810, experimentat şi la Caracal, este o varietate de porumb modificat genetic dezvoltat de compania Monsanto şi comercializat cu numele YieldGard. Planta modificată conţine o genă de la bacteria Bacillus thuringiensis care exprimă o toxină (Bt) otrăvitoare pentru unele insecte, potrivit infomg.ro. Porumbul MON 810 se interzice datorită unor studii care arată că insectele pot dobândi rezistenţă la toxina Bt, aflată în constructul genetic al porumbului modificat genetic, un alt argument fiind că aceasta toxină ar fi dăunătoare solului. Deşi MON 810 a fost aprobat iniţial de UE în 1998, şase ţări – Austria, Ungaria, Grecia, Franţa, Luxembourg şi, mai recent, Germania, interzicând deja cultivarea porumbului. Acestora li s-a adăugat şi Bulgaria.

Măsuri extreme anti-OMG în lume

În vreme ce România vrea producţii de OMG, circa 400 de hectare de porumb, despre care s-a constatat că au fost cultivate cu seminţe modificate genetic, au fost distruse recent în Ungaria.
În Australia, activişti Greenpeace, printre care şi o mamă care vrea să îşi protejeze familia, au oprit un experiment cu grâu modificat genetic în afara capitalei australiene Canberra, potrivit greenpeace.org. Două femei au folosit tăietoare de iarbă pentru a îndepărta o cultură controversată de grâu modificat genetic, înainte de ivirea zorilor. Activiştii au format o zonă de decontaminare pentru a elimina în siguranță organismele modificate genetic, netestate şi instabile. Totul s-a petrecut după ce s-a aflat că organismul ştiințific principal al Australiei, CSIRO, desfăşoară primele teste pe oameni cu grâu modificat genetic, fără ca în prealabil să se testeze siguranța acestor alimente.
De asemenea, aproximativ 270.000 de agricultori din SUA, care fac parte din ferme și organizații agricole ecologice private, au depus plângere în instanţă împotriva gigantului Monsanto. Monsanto, firmă specializată în biotehnologie vegetală şi lider în domeniul organismelor modificate genetic, este acuzat de distrugerea sistematică a culturilor ecologice independente. Plângerea a fost depusă la o judecătorie din Manhattan, iar fermierii americani susţin că plantaţiile de porumb, de bumbac, trestie de zahăr sau grădinile de legume sunt contaminate de organismele modificate genetic pe care Monsanto le cultivă în apropiere. Monsanto mai este acuzat şi de faptul că duce o politică prin care urmăreşte să deţină monopolul asupra producătorilor şi vânzătorilor de semințe din SUA şi că încearcă, prin orice mijloace, chiar juridice, să-i scoată de pe piaţă pe fermierii eco.