miercuri, 30 iulie 2014

Soţia deputatului Gigel Ştirbu, „agăţată” la ASF cu un salariu de aproape 10.000 de lei




Președintele PNL Olt, deputatul Gigel Ştirbu, se numără printre liberalii care și-au aranjat rudele sau cunoștințele cu salarii uriașe la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie zguduită anul acesta de un imens scandal de corupţie. Soția sa a fost, până în urmă cu câteva luni, salariata acestei instituții, de pe funcția de consilier Delia Ştirbu încasând lunar un salariu de aproape 100 de milioane lei vechi.


Costel MIREA

La scurtă vreme după ce a ajuns preşedinte interimar al PNL Olt, mai exact cu vreo trei luni înainte de ruperea Uniunii Social Democrate (USL), deputatul Gigel Ştirbu a reuşit să-şi bage soţia în Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituție ajunsă celebră după scandalul de corupţie „Carpatica”. De fapt, faptele de corupţie pentru care fostul preşedinte al autorităţii, Dan Radu Ruşanu, Laura Chiţoiu şi alţii au fost trimişi în judecată erau în plină desfăşurare atunci când ASF a „cooptat-o” pe soţia parlamenturului de Olt. De pe funcţia de consilier, Delia Ştirbu încasa un venit lunar de aproape 10.000 de lei. Potrivit declaraţiei de avere a soţului, în decembrie 2013 Delia Ştirbu încasa, de exemplu, de la ASF, peste 9.200 de lei. Pentru a-şi „agăţa” perechea la ASF, fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a fost supus unor presiuni din partea preşedintelui de atunci al PNL, Crin Antonescu. De altfel, Antonescu a fost asigurat în mai multe rânduri, public, de Ştirbu, după ce acesta a ajuns să conducă PNL Olt, de susţinere totală din partea organizaţiei pentru a rămâne în fruntea partidului, inclusiv pentru o eventuală candidatură la funcţia de preşedinte al României.

Pe şest

Manevrele menite să-i aranjeze soţia la ASF au fost făcute de Gigel Ştirbu în aşa fel încât colegii din PNL Olt să nu afle nimic. S-a aflat, totuşi, până la urmă. Fostul lider al organizaţiei, Ioan Ciugulea, n-a crezut în primă fază, drept pentru care s-a deplasat în Capitală pentru confirmarea informaţiei. Şi Chiţoiu a confirmat-o. De altfel, în declaraţia de avere a demnitarului numele instituţiei de la care soţia a obţinut venituri este scris într-o formă atât de prescurtată (Ad S Fin), încât el să fie de nerecunoscut pentru curioşi.
Deși ruperea USL și scandalul iscat în februarie la nivelul ASF l-au făcut pe Știrbu să-și retragă din instituție consoarta, unii dintre membri PNL se întreabă și azi ce anume a calificat-o pe Delia Știrbu să fie acceptată într-o asemenea autoritate a statului, mai ales că ea a fost urmărită penal în urmă cu șapte ani, împreună cu mama sa, pentru trafic cu alcool și evaziune fiscală.

Ipocrizie

În vremea în care făcea eforturi susţinute la Bucureşti pentru a-şi băga soţia în ASF, deputatul Gigel Ştirbu dădea electoratului din Olt, prin intermediul mass-media, mesaje politice din conţinutul cărora nu lipsea o anume încărcătură morală. Întrebat, în ultima conferinţă de presă susţinută la Slatina, de câte ori a pus interesul personal înaintea celui public, pentru care a fost trimis în Parlamentul României, Ştirbu a ocolit un răspuns direct, susţinând că întrebarea este retorică.

Ascensiune cu proptele

Absolvent al Seminarului Teologic din Craiova (1994) şi al Facultăţii de Teologie din acelaşi oraş, Gigel Ştirbu a renunţat la preoţie pentru a intra în politică în 2001, ocupând funcţia de preşedinte al tineretului liberal din Olt până în 2004 şi pe cea de vicepreşedinte al PNL Olt, din februarie 2013 fiind și membru în Biroul Politic Naţional al partidului. În perioada 2005 - 2007 a fost subprefect al judeţului Olt, iar în 2007 - 2008 îl găsim secretar de stat în Ministerul Culturii. Ascensiunea o datorează premierului liberal de atunci Călin Popescu Tăriceanu, după ce acesta, graţie intervenţiilor lui Ioan Ciugulea, acceptă să devină rudă cu Ştirbu, căruia îi botează un copil. În 2008 devine deputat de Olt. După ce, într-o măsură mai mare sau mai mică, se leapădă de naşul Tăriceanu în favoarea următorului preşedinte al PNL, Crin Antonescu, el este sprijinit în 2012 pentru a prinde un nou loc în Camera Deputaţilor din partea USL. La mijlocul anului 2013 preia şi funcţia de preşedinte al PNL Olt, după ce reuşeşte să-l îndepărteze subtil din această funcţie, prin sfori trase la Bucureşti, pe binefăcătorul său Ioan Ciugulea.

Electrocarbon, „mulsă” prin acţionari-paravan



Deşi profitul înregistrat în 2013 de SC Electrocarbon SA Slatina nu este unul neînsemnat, el este cel mai mic la nivelul ultimilor şase ani, lucru care se explică prin acţiunea firmelor-căpuşă ce deţin acţiuni ale companiei şi care sunt controlate de oamenii de încredere ai milionarilor Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu, care în urmă cu 11 ani preluau ilegal pachetul majoritar de acţiuni al fabricii slătinene.

Costel MIREA

2013 este cel mai prost an din ultimii şase pentru compania Electrocarbon SA. Dacă în 2010 societatea producătoare de carbură de siliciu (la vedere) şi de electrozi siderurgici (sub ştampila Elsid Titu SA) înregistra un profit de peste 15 milioane de lei, iar în 2011 - peste 20 de milioane de lei, anul trecut fabrica slătineană şi-a trecut în bilanţul financiar un profit de doar 1,6 milioane de lei.

Scăderea nu este deloc una întâmplătoare, susţin surse din interiorul societăţii, ea fiind cauzată de manevrele menite, sub controlul SC Metaleuroest SRL Câmpina, administrată de Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu, să împingă mare parte din profit spre conturile SC Elsid Titu SA, controlată tot de cei doi milionari de Top 500, sau spre cele ale unor acţionari de unde dividendele să fie împărţite între cine trebuie. Potrivit surselor noastre, manevre se fac şi cu materiile prime care vin la Electrocarbon cu un preţ şi ies cu altul în defavoarea societăţii din Slatina. Pe fondul dispariţiei unor asemenea materii, în 2011 au fost daţi afară nişte dispeceri vechi şi incomozi pentru şmecherii cu acţiuni în companie.

Paravane

În vreme ce la SC Electrocarbon SA profitul este în scădere, la Elsid SA lucrurile stau incomparabil mai bine. În 2008, Elsid înregistra un profit de aproape 35 milioane de lei, în 2009 - peste 26 milioane lei, în 2010 - aproape 59 milioane de lei, în 2011 - peste 74,5 milioane de lei, în 2012 - peste 47,7 milioane lei, iar în 2013 - peste 31 milioane de lei.

Bine mersi o duce şi SC Ekomin SRL Titu, care are legături cu Elsid şi care deţine 25,8236% din acţiunile Electrocarbon, învârtindu-se de câştiguri anuale de zeci de milioane de lei, ca şi Elsid.

În mod surprinzător, acţionarul majoritar al Electrocarbon, SC Vivaio SRL Câmpina, iese pe pierdere an de an. De unde a avut bani, atunci, să achiziţioneze 50,8495% din acţiunile Electrocarbon? Explicaţia este simplă: ca şi Ekomin SRL, administrată de un vechi cunoscut al milionarilor de la Metaleuroest SRL, Constantin Ortan, Vivaio SRL este doar un paravan asigurat de Laurenţiu Dascălu, unic asociat al firmei, pentru Tufan şi Anastasescu. „Paravanul” a intrat în joc în 2005, când a preluat 21% din acţiunile Electrocarbon, majoritatea de la Metaleuroest SRL, şi a început să crească din 2008, în 2010 ajungând să deţină aproape 51% din acţiuni. Aşa cum Gazeta Nouă a dezvăluit, SC Vivaio SRL este fosta societate SC Clorofila SRL Câmpina, cumpărată de Dascălu de la cei doi oameni de afaceri în 2003, la preţul de două milioane de lei. În afara acţiunilor controlate prin „paravane”, Metaleuroest deţine azi, la vedere, 21,3102% din totalul acţiunilor Electrocarbon.

Afaceri murdare

Electrocarbon Slatina a ajuns o vacă bună de muls după ce, în urmă cu 11 ani, pachetul majoritar de acţiuni a intrat ilegal în posesia Metaleuroest SRL Câmpina. De altfel, Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu s-au îmbogăţit, după 1990, prin afaceri în răspăr cu legea. Cei doi au debutat în afaceri imediat după Revoluţie făcând prin Câmpina comerţ ambulant cu cafea, pe care o vindeau prin baruri. Ulterior, Anastasescu a fost implicat în traficul ilegal cu alcool, la vremea când actorii acestui fenomen făceau şi trafic cu produse petroliere.

Pe marginea acţiunilor Electrocarbon ajunse la Metaleuroest au intrat oameni în puşcărie, inclusiv omul de afaceri Corneliu Iacobov. Pe fondul traficului cu alcool şi produse petroliere din perioada 2000 - 2003 au fost condamnaţi, de asemenea, oameni la pedepse cu închisoarea. În mod cu totul şi cu totul suspect, de fiecare dată milionarii prahoveni au scăpat teferi. Ce noroc!
Publicat în Gazeta Nouă din 24 iulie 2014

Un primar numit teroare: Marian Negrilă



Fost cadru militar în MApN şi primar al comunei Traian din 2004, Marian Negrilă şi-a câştigat în ultimii ani un renume de satrap în localitatea pe care o păstoreşte de peste 10 ani. Obişnuit să dea ordine în spirit cazon şi acestea să fie respectate întocmai şi la timp, el a continuat să se poarte ca un dur şi în viaţa civilă, ca primar, ba chiar mai abitir ca în armată, comportamentul său trecând dincolo de normele convieţuirii sociale. Acest fel de a fi i-a adus mai multe dosare penale edilului, pentru că unii dintre localnici au refuzat să-i înghită acestuia abuzurile. Numai anul acesta pe numele edilului au fost depuse trei plângeri penale la organele abilitate să cerceteze cazurile de încălcare a legii penale.

Costel MIREA

Poveştile oamenilor care s-au plâns organelor de cercetare împotriva primarului din Traian par, la un prim contact, pure plăsmuiri ale imaginaţiei pentru că ele redau comportamente pe care logica refuză să le perceapă altfel decât ca pe nişte lucruri incalificabile în raport cu normele care trasează limita naturii umane; şi totuşi, ele sunt reale.

Conflict cu femeia de serviciu

Nicoleta Şuţu are 50 de ani şi de 25 de ani ocupă postul de femeie de serviciu la grădiniţa comunei, timp în care nimeni nu i-a contestat calitatea profesională. Nimeni până la primarul comunei care, de circa trei ani, nu conteneşte să-i ceară să părăsească locul de muncă. În urmă cu peste trei luni femeia a decis să se adreseze oamenilor legii şi a depus o plângere la Secţia 5 de Poliţie Rurală Deveselu, iar de atunci presiunile asupra ei au crescut, Nicoleta Şuţu reclamând chiar că edilul i-ar fi aplicat, într-o bună zi, o corecţie.

„A venit în grădiniţă, m-a jignit şi m-a bătut. Am 25 de ani de muncă numai în grădiniţa asta şi aşa ceva nu mi s-a mai întâmplat. Una, două, să plec, şi asta durează de vreo doi, trei ani”, spune, cu revoltă, femeia căreia uşa primăriei îi este închisă de o vreme încoace. Şi nu doar ei.

Ana Stănescu, până nu demult asistentă în cabinetul unui medic de familie, a fost nevoită să-şi caute de lucru în altă localitate. Şi ea, şi medicul, după ce primarul a refuzat să prelungească contractul de închiriere a spaţiului în care era amenajat cabinetul şi după ce, de teama edilului, nimeni nu a vrut să închirieze medicului un alt spaţiu. Şi asta nu e totul.

„Înainte să plecăm, domnul primar obişnuia să intre în incinta cabinetului cu chef de harţă, spunând pacienţilor veniţi la consult fie că doamna doctor Dumitrescu Claudia este medic fără examen la facultate, fie că eu obişnuiesc să practic prostituţia în comună”, povesteşte asistenta Ana Stănescu, care a depus şi ea plângere la poliţie împotriva edilului.

Aceasta lucrează acum la Spitalul Caracal, iar medicul şi-a deschis cabinet la Stoeneşti. De altfel, medicul de familie Corina Dumitrescu nu este singura care a fost nevoită să plece din Traian. În urmă cu mai mulţi ani, soţii Neguleţu, medici în comună de aproape trei decenii, au părăsit pentru totdeauna localitatea. Dorina Neguleţu conduce acum un important centru medical în Craiova.

Dramă în familia Brîncoveanu

Plângere penală împotriva primarului a depus şi Gheorghe Brîncoveanu, de 30 de ani, care susţine pe hârtie că edilul şi-a depăşit cu mult atribuţiile de serviciu în cazul său. Nu l-am găsit pe petent, aşa că am stat de vorbă cu tatăl acestuia, Tudor Brîncoveanu, a cărui poveste sună aşa: în urmă cu câteva luni, tată şi fiu, proprietari ai câtorva zeci de caprine, au hotărât să îşi construiască o stână în câmp, pe un teren care aparţine familiei.

În aprilie, pe nepusă masa, edilul i-a uluit pe cei doi punându-le în vedere, fără explicaţii, să-şi ridice stâna de acolo şi să îşi aducă animalele acasă. Pentru că stăpânii animalelor s-au opus, episodul a degenerat într-o scenă teribilă, plină de groază pentru mezina de numai şase ani a familiei, care a avut nevoie de spitalizare şi de consiliere psihologică să-şi revină, cât de cât, din şocul generat de autorităţi. Fetiţa a refuzat să mai meargă de-atunci la şcoală.

„La o săptămână după Paşte, primarul l-a ameninţat telefonic pe fiul meu că va fi bătut şi arestat cu mascaţii dacă nu îşi ridică stâna. El ne-a spus seara, acasă, ce i se petrecuse, iar fetiţa, atentă, a reţinut că tatăl ei va fi luat de poliţie şi dus de-acasă. A doua zi ne-am pomenit, într-adevăr, cu doi consilieri locali şi cu viceprimarul comunei la poartă, însoţiţi de poliţişti. Când nepoata mea i-a văzut şi-a amintit ce a auzit cu o zi înainte şi a intrat într-o criză care ne-a speriat. Nu mai putea fi oprită din plâns, că îl arestează pe tatăl ei; aşa am dus-o la un spital din Craiova, unde a avut nevoie de tratament mai multe zile. După aceea nu a mai vrut să meargă la şcoală”, povesteşte, cu lacrimi în ochi, bunicul micuţei.

Neputând trece peste acest abuz, Gheorghe Brîncoveanu a depus plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.

Incident în biserică

O altă poveste ne duce către singura biserică a localităţii, unul dintre cele mai frumoase şi mai grandioase lăcaşuri de cult din zonă în slujba căruia preotul Cristian Bârleanu se află de aproape 30 de ani. Din informaţiile culese de la localnici am aflat că între primar şi preot există un vechi conflict pe care ultimul nu şi-l explică în niciun fel. Potrivit localnicilor, într-o zi primarul a intrat în sfântul lăcaş şi, în plină slujbă duminicală, a oprit la jumătate ceremonia, spunându-le enoriaşilor care aveau pomeni să nu mai dea preotului niciun ban pentru slujbă pentru că slujbaşul Domnului nu merită.

De atunci, preotul s-a lovit de piedici în toate acţiunile sale. A fost scandal mare din partea primarului până când părintele Cristian Bârleanu a intrat în posesia titlului de proprietate al unui teren care aparţinea bisericii. A fost, de asemenea, scandal îndelung până când preotul a intrat în posesia autorizaţiei de construire pentru ridicarea unui praznicar de care să se folosească localnicii. O poveste incredibilă consumată în urmă cu mai mulţi ani este dispariţia patrafirului unuia dintre preoţii care slujeau în comună; veşmântul ar fi fost luat de primar, care şi l-ar fi pus la gât şi ar fi început să slujească, în derâdere, prin primărie. A fost nevoie de intervenţia poliţiştilor pentru ca omul Domnului să reintre în posesia veşmântului preoţesc.

Întrebat despre toate acestea ciudăţenii, părintele Cristian Bârleanu nu le-a infirmat, refuzând totuşi să le comenteze în detaliu din cauza interdicţiei impuse de mai-marii Episcopiei Slatinei şi Romanaţiului.

„Nu infirm nimic, dar mai mult nu spun că avem şi noi regulile noastre impuse de Episcopie. Spun doar că am pătimit multe cu acest om, multe...”, a afirmat preotul.

•••

Două dintre plângerile depuse de localnici împotriva primarului Negrilă au ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal cu propunerea de trimitere în judecată pentru purtare abuzivă, potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Olt, comisarul şef Claudia Radu. Trebuie spus că, în urmă cu aproape şapte ani, edilul a fost cercetat şi pentru viol după ce o tânără din localitate l-a acuzat că a întreţinut cu ea relaţii sexuale împotriva voinţei sale. Dosarul s-a încheiat atunci în favoarea celui acuzat. Întrebat dacă toate aceste acuzaţii sunt bazate pe adevăr, primarul Marian Negrilă a spus că plângerile penale depuse pe numele său au la bază motive politice. Ne-au luat însă prin surprindere unele dintre reacţiile edilului la adresa celor care îl acuză.

Astfel, femeia de serviciu nu se achită de sarcini, doctora plecată din comună era incompetentă profesional, asistenta şi-a bătut părinţii cu coada de topor şi şi-a înnebunit tatăl administrându-i forţat tratamente menite să îi slăbească puterea de judecată, iar preotul comunei face parte dintr-o reţea internaţională de traficanţi de arme care operează în Ucraina, România şi Italia. În plus, preotul este „fetiţă”. No comment!

Legăturile intermediarului Căpăţînă cu familia Băsescu



Legătura controversatului om de afaceri Marian Căpăţînă, din Drăgăneşti-Olt, cu fratele preşedintelui României, Mircea Băsescu, căruia i-a făcut cunoştinţă cu Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, în 2010, datează din 2008 - 2009, perioadă în care Căpăţînă intră în industria turismului din Constanţa prin firma sa, SC Exprotur Trading SRL. Ulterior, el intră în politică devenind membru al PDL, declarând public ori de câte ori a avut prilejul că a făcut această alegere datorită lui Traian Băsescu, pe care îl consideră idolul său. Admiraţia faţă de preşedintele ţării s-a dovedit în timp un simplu pretext, pentru că, în ascuns, Căpăţînă urmărea să ajungă la oamenii influenţi din partidul controlat pe atunci de Traian Băsescu şi, prin ei, la banii publici. Ţintele au fost atinse.

Costel MIREA

În data de 10 ianuarie 2007, Marian Căpăţînă, un apropiat al clanului Bercea din Drăgăneşti-Olt, devine acţionar al SC Exprotur Trading SRL Constanţa, specializată în domeniul hotelier, după ce unicul asociat al societăţii, o anume Alina Toma, îi cedează gratuit toate acţiunile deţinute în firmă la doar câteva luni de la înfiinţarea acesteia. Ce căuta Căpăţînă la Constanţa? Acolo avea locul de muncă soţia sa, Oana Steluţa Căpăţînă, artist liric la Filarmonica „Marea Neagră”, apoi la Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa, iar Marian Căpăţînă a urmat, tot acolo, studii superioare în domeniul maritim (este inginer în instalaţii portuare).

Acesta îl cunoaşte pe Mircea Băsescu în perioada 2008 - 2009, când fratele preşedintelui României era director în cadrul firmei olandeze Plusfood Constanţa SRL Agigea, cei doi devenind în scurtă vreme „parteneri de afaceri”, potrivit lui Mircea Băsescu. Încet - încet, Căpăţînă devine un apropiat al lui Mircea Băsescu, căruia îi propune, în 2010, prezentarea unui prieten în persoana lui Bercea Mondial, care, nu peste multă vreme, devine rudă cu fratele preşedintelui după ce acesta îi botează o nepoată. Potrivit unor surse din anturajul lui Bercea, acesta i-a dat 10.000 de euro lui Căpăţînă pentru a-l introduce în casa lui Mircea Băsescu.

Afaceri cu statul sub protecţia familiei Băsescu

Intrarea în politică a lui Marian Căpăţînă, care ajunge preşedinte al PDL Drăgăneşti-Olt, explică extinderea afacerilor sale la nivele la care se câştigă lejer bani publici. Ca membru al PDL, el s-a bucurat de protecţia câtorva importanţi lideri ai partidului. Numele său a fost şoptit de Mircea Băsescu şi la urechile preşedintelui României, susţin surse din mediul politic.

Aşa se explică „lipirea” lui Marian Căpăţînă de SC Aversa SA, unul dintre cei mai importanţi producători de pompe din centrul şi estul Europei, care ajunge să îşi vândă produsele partenerilor săi tradiţionali prin firma liderului PDL Drăgăneşti-Olt. Clienţi direcţi ai SC Aversa SA ani la rând, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari sau Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare din Drobeta Turnu Severin cumpără acum electropompe şi piese de schimb prin intermediul SC Exprotur Trading SRL, care încasează sume de ordinul milioanelor de lei.

Ca să ne dăm seama de proporţiile câştigului, să spunem că doar în perioada mai - august 2012, SC Exprotur Trading SRL încheie cu aceste companii de stat contracte în valoare de peste 1,2 milioane de lei, şi asta doar pe spatele contractelor descoperite de noi, în condiţiile în care SC Aversa SA avea nu mai puţin de 38 de clienţi în 2012, iar Căpăţînă se lipise de aceasta încă din 2009.

Se pare că numele său este şoptit de protectorii săi, printre care continuă să se numere, evident, Mircea Băsescu, şi la urechile lui Sorin Blejnar, şeful de atunci al Agenţiei Naţionale pentru Administraţie Fiscală (ANAF), care a pus umărul la falimentarea SC Aversa SA pentru ca fabrica să ajungă pe mâna unor pofticioşi din PDL.

Ţinta acestora era de fapt terenul de 10 hectare pe care era amplasată societatea, ca şi baza sportivă a acesteia care se întindea pe alte patru hectare. Printre pofticioşii care puseseră ochii pe activele fabricii s-a numărat şi Marian Căpăţînă, bizuindu-se pe relaţia sa cu Mircea Băsescu.

Banii lui Bercea, folosiţi la cumpărarea SC Aversa SA

În anul 2006, SC Aversa SA a fost băgată în insolvenţă pentru o datorie de numai 23.000 lei, cu acordul tacit al directorului general, pedelistul Constantin Stelică Barna, fost consilier local şi viceprimar al Capitalei sub mandatul de primar al actualului preşedinte al României.

Înainte de a fi demis pentru ineficienţă managerială, Stelică Constantin Barna slăbeşte financiar fabrica. Sub Barna, SC Aversa SA îşi reduce producţia la 50%, contractează materie primă din străinătate prin firmele de casă ale PDL şi cumpără materiale la suprapreţ, inginerii care generează datorii de milioane de euro. Între timp, un creditor, Fabrica de Scule Râşnov, solicită falimentul producătorului de pompe pentru o creanţă de doar 23.000 de lei.

În loc să plătească datoria la timp, Stelică Constantin Barna ascunsese documentele care se refereau la această creanţă, astfel că societatea este pusă la dispoziţia rechinilor din PDL care dădeau târcoale potenţialului imobiliar al acesteia. Este perioada în care preşedintele PDL Drăgăneşti-Olt intermediază vânzarea produselor între SC Aversa SA şi clienţii săi. Printre cei care se aruncă, apoi, în licitaţia organizată de lichidatorul fabricii se numără, evident, şi Marian Căpăţînă. În scopul doritei preluări a activelor, Căpăţînă înfiinţează o altă firmă, SC Aversa Production & Co SRL.

Este momentul în care liderul PDL Drăgăneşti-Olt are nevoie de bani mai mulţi. Aşa se explică de ce din suma de 600.000 de euro pe care membrii familiei Anghel i-o dau în 2011 pentru Mircea Băsescu, care le-a promis că îl scapă pe Bercea Mondial de puşcărie, Căpăţînă îşi păstrează 350.000 de euro. Este exact portiţa prin care avocaţii lui Mircea Băsescu încearcă să îl scape pe acesta de belea, susţinând că banii ar fi fost împrumutaţi de Marian Căpăţînă de la familia lui Bercea nu pentru fratele preşedintelui, ci pentru afaceri.

Înregistrările video pe care familia interlopului le-a făcut publice dovedesc însă clar că banii au fost daţi cu titlu de şpagă pentru ca Mircea Băsescu să intervină la preşedintele României şi în justiţie în favoarea lui Bercea Mondial, în aşa fel încât acesta să fie achitat sau să scape cu o condamnare uşoară pentru fapta la care magistraţii l-au condamnat, ulterior, la ani grei de închisoare cu executare, aceea de a-şi fi înjunghiat propriul nepot.

De altfel, dovada înregistrărilor şi-au însuşit-o şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care joi i-au reţinut pe Mircea Băsescu şi pe Marian Căpăţînă pentru trafic de influenţă, respectiv complicitate la trafic de influenţă, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, care vineri au admis propunerea procurorilor care au cerut ca cei doi să fie arestaţi preventiv pentru 30 de zile.

•••

Legăturile lui Marian Căpăţînă cu aripa Băsescu din PDL s-au manifestat şi după ce PDL a pierdut guvernarea ţării, el fiind susţinut să candideze la alegerile generale din 2012 pentru un loc în Senat (pe care nu l-a prins, cu toată mita electorală pusă la bătaie în campanie), dar se simt şi astăzi, când Căpăţînă dă târcoale PMP, având deja o ancoră în partid în persoana liderului PMP Drăgăneşti-Olt, un anume Drăguşin, apropiat al său.
Publicat în Gazeta Nouă din 22 iunie 2014

Soţia preşedintelui PNL Caracal s-a reunit cu familia la Bucureşti. Pe bani publici

Marius Bălașa

Şefa Serviciului Inspecţie Socială din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Olt, Daniela Aurelia Bălaşa, soţia liberalului Marius Bălaşa, preşedintele PNL Caracal, n-a mai dat pe la serviciu de vreo trei ani, cu câteva excepţii, mutându-se practic în Bucureşti pentru a-i fi alături soţului, consilier în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Ea nu a absentat chiar nemotivat de la locul de muncă, ci s-a folosit de influenţa politică a soţului pentru a obţine detaşări peste detaşări în interes de serviciu. Când nu este detaşată, obţine delegări pentru a lucra în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), la solicitarea expresă a directorului general al instituţiei, coleg de partid cu soţul ei. Pentru reunirea familiei, ANPIS îi pune la dispoziţie Danielei Bălaşa şi posibilitatea de a locui într-un hotel din Capitală, „ofertă” refuzată de-a lungul timpului, spune ea. Totuşi, aceasta beneficiază de decontarea diurnei şi a deplasărilor.

Costel MIREA

Ca să poată fi, aşadar, împreună cu soţia, Marius Bălaşa a tras sfori la conducerea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), condusă de colegul său de partid, Adrian Toader, astfel că Daniela Bălaşa a fost în nenumărate rânduri solicitată să lucreze la sediul central al agenţiei din Capitală, manevră mascată prin utilizarea detaşării în interes de serviciu şi a delegaţiilor. De pildă, în 2013 Daniela Bălaşa nu a trecut mai deloc pe la instituţia unde este şefă, beneficiind de două astfel de detaşări.

Mai mult, dacă n-ar fi avut locuinţa soţului, hârtiile oficiale îi dădeau dreptul să locuiască la un hotel din Capitală pe bani publici. Daniela Bălaşa susţine însă că nu s-a folosit de oferta conducerii ANPIS. Ceea ce nu ar putea spune despre decontarea diurnei şi a deplasărilor.

Explicaţia pe care şefa AJPIS Olt, liberala Ileana Ghiţă, ne-a dat-o este că doamna Daniela Aurelia Bălaşa ar fi participat la actualizarea aplicaţiei SAFIR, care gestionează baza de date a ANPIS. Insistând cu întrebări suplimentare, Ileana Ghiţă a declarat că, de fapt, situaţia subordonatei sale o depăşeşte, alimentând astfel suspiciunea care pluteşte asupra acestei poveşti.

Detaşări cu substrat

Şefa AJPIS ne-a explicat că lungile deplasări în Capitală ale subordonatei sale durează de dinainte de a sosi ea în instituţie.

„Eu când am venit în instituţie, în 2012, aşa am găsit situaţia: era angajata noastră, dar lucra la ANPIS. Din ce ştiu eu, se actualizează aplicaţia informatică SAFIR, aplicaţie informatică la nivel naţional care gestionează baza de date a beneficiarilor instituţiei. A fost şi ea plecată, este adevărat că mai mult timp, a fost şi informaticiana noastră plecată, însă doar vreo două săptămâni, trei. Deci Oltul a fost reprezentat de ea şi de informaticiană, fiind adevărat că ea a stat o perioadă mai lungă de timp. Cam de astă toamnă a început să mai vină şi pe la noi, în instituţie. Ce să vă mai spun, restul mă depăşeşte”, a declarat şefa AJPIS Olt.

Întrebată direct dacă plecările doamnei Bălaşa au vreo legătură cu faptul că soţul ei lucrează şi locuieşte în Bucureşti şi dacă, prin urmare, detaşările în interes de serviciu ar putea fi doar un pretext pentru împlinirea unui scop de ordin personal, Ileana Ghiţă a declarat că „nu ştiu, este posibil, dar mă depăşeşte”.

Explicaţii contradictorii

Contactată telefonic, Daniela Bălaşa a recunoscut că, deşi conduce un serviciu în cadrul AJPIS Olt, îşi face veacul mai mult în Capitală, furnizând explicaţii contradictorii: ba că a fost solicitată să lucreze în Bucureşti de şeful ANPIS, ba că, de fapt, totul se bazează pe o solicitare care îi aparţine.

„Întâmplător, soţul meu lucrează în Bucureşti, dar a fost o combinaţie fericită că s-a nimerit ca eu să fiu chemată să lucrez la ANPIS. Dacă vroiam să rămân la Bucureşti, eram în momentul de faţă la Bucureşti. Există hârtii, dispoziţii de la domnul director general al ANPIS prin care mă cheamă, prin care mă solicită... Chiar şi anul acesta am avut mai multe delegaţii. Acum, de patru, cinci săptămâni sunt aici. Am fost ba două săptămâni la Slatina, ba două sau trei săptămâni acolo şi tot aşa”, a declarat Daniela Bălaşa, care, ulterior, a spus că ea a solicitat încă din 2011 să lucreze în cadrul ANPIS.

„Sincer vorbind, eu am făcut o solicitare încă de acum vreo trei ani ca să lucrez la Bucureşti, deci prima mea intrare la ANPIS a fost acum vreo trei ani sau ceva de genul acesta. Intrând acolo în colectivul ăla şi făcându-mi treaba, nu mi-au mai dat drumul. Deci prima mea solicitare a fost în urmă cu trei ani, restul a fost cu dispoziţii de la dânşii”, susţine ea.

Cu hotelul la picioare

Referindu-se la drepturile funcţionarilor publici în cazul detaşării în interes de serviciu şi al delegărilor, soţia liderului PNL Caracal a recunoscut şi că ANPIS i-a pus de fiecare dată la dispoziţie posibilitatea de a locui într-un hotel din Capitală, dar că nu s-a folosit niciodată de această oportunitate.

„N-am cerut niciodată să mi se facă o decontare la cazare. Mie mi s-a pus pe hârtie de la ANPIS să mi se deconteze cazarea, diurna şi drumul, dar cazarea n-am cerut-o niciodată, pentru că am avut unde să stau şi am zis că sunt bani publici şi de ce să îmi bat joc. Puteam să cer”, afirmă Daniela Bălaşa.

Despre valoarea diurnei şi a deplasărilor Slatina - Bucureşti şi invers şefa Serviciului Inspecţie Socială nu a putut spune că nu a fost încasată.

Este momentul să reamintim că Marius Bălaşa a fost descoperit el însuşi, în 2012, activând pe două posturi publice, încasând bani şi de la Ministerul Educaţiei Naţionale, dar şi de la Liceul cu Program Sportiv Slatina, ca profesor, deşi nu ajungea decât arar să predea elevilor în orele cu care figura aici. Interesant este şi momentul în care Daniela Bălaşa a fost promovată din postul de simplu inspector social pe o funcţie de conducere în cadrul AJPIS Olt, moment consumat în 2013, anul în care soţul său devenea, cu acte-n regulă, membru al PNL.

Puroi liberal

AJPIS Olt ascunde, de altfel, un puroi de sorginte liberală care atentează flagrant la importanţa şi imaginea instituţiei. Pe de o parte, unii funcţionari cu ancore în PNL sunt avantajaţi, precum soţia liderului PNL Caracal. Pe de altă parte, AJPIS a fost transformată de actuala conducere într-o rampă de lansare a unor liberali către corpul funcţionarilor publici, un artificiu care i-a propulsat ulterior pe colegii de partid ai directoarei în posturi de conducere din alte instituţii.

Astfel, AJPIS Olt a scos în 2013 la concurs un post vacant de inspector social nu cu scopul de a-şi întregi personalul (deşi aceasta este raţiunea unui concurs pentru recrutarea de personal), ci ca mijloc prin care liberalul Nicolae Drăghici să ajungă în fruntea Direcţiei pentru Cultură Olt, în condiţiile în care un post de conducere la nivelul unei instituţii publice poate fi ocupat doar de un funcţionar public. Postul a fost creat în 2012 şi „îngheţat” pentru eventuala revenire în instituţie a fostului director al acesteia, Cătălin Davidescu, ales primar al Scorniceştiului din partea PNL. „Îngheţat” pentru Davidescu, postul a fost „încălzit” şi pentru liberala Gherghina Ioniţă, care avea nevoie să intre în rândul funcţionarilor publici pentru a putea ocupa funcţia de director executiv cu delegaţie la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt.
Publicat în Gazeta Nouă din 1 iulie 2014

Slatina, „bombardată” de radiaţii electromagnetice. Pericolul antenelor GSM



Populaţia Slatinei este supusă, de peste un deceniu, radiaţiilor electromagnetice emise de antenele GSM amplasate pe multe dintre blocurile-turn ale oraşului. În ciuda faptului că, oficial, efectele nocive asupra sănătăţii umane produse de acest tip de radiaţii nu sunt recunoscute de autorităţi, în lume există din ce în ce mai multe cazuri în care oamenii acuză diverse anomalii ce le perturbă confortul sau anumite afecţiuni, unele care pot favoriza mutaţii genetice dintre cele mai grave, potrivit unor studii ştiinţifice. Deşi, pe de o parte, instituţiile de sănătate publică susţin că nivelul radiaţiilor emise nu este atât de ridicat încât să ne afecteze sănătatea, pe de altă parte statul român recunoaşte, din 2006 încoace, că efectul radiaţiilor este nociv pentru sănătatea umană - şi o vom dovedi în cele ce urmează. Cu toate acestea, legislaţia din România este una extrem de favorabilă companiilor de radiocomunicaţii, în vreme ce state precum Franţa sau Germania au început să ia măsuri pentru restricţionarea libertăţii de acţiune în ceea ce priveşte amplasarea antenelor.

Costel MIREA

Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Olt, numai în perioada 2006 - 2012 patru firme de telefonie mobilă au solicitat acord de mediu în 15 cazuri pentru proiecte de amplasare a unor staţii fixe de emisie/recepţie destinate telefoniei mobile în sistem GSM pe blocuri de locuinţe din Slatina şi Caracal.

Este vorba de SC Orange România SA, SC Vodafone România SA, SC RCS&RDS SA şi SC Cosmote Romanian Mobile Telecomunications SA. La solicitările operatorilor de telefonie mobilă, APM decide clasarea notificărilor, deoarece „proiectele propuse nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată”. De altfel, legislaţia românească este extrem de permisivă în privinţa acestui domeniu, prin faptul că o asemenea activitate nu este prevăzută deloc de legislaţia de mediu şi nici de cea care reglementează sănătatea publică, pe considerentul că ea nu are un impact major sau semnificativ asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii publice. Lucrurile nu stau, însă, chiar aşa.

Efecte nocive

Potrivit specialiştilor, montarea şi punerea în funcţiune a antenelor GSM pe terasele apartamentelor locuite permanent de oameni le cauzează acestora multiple traume fizice şi morale, producându-le suferinţe psihice care le modifică în sens negativ personalitatea. Antenele GSM lucrează la o frecvenţă de 900 MHz sau de 1800 MHz.

„La această extrem de înaltă frecvenţă, caracteristică razelor X, particulele electromagnetice au suficientă energie pentru a rupe legăturile chimice din interiorul organismelor vii. Aşa se explică faptul că razele X distrug materialul genetic al celulelor şi cresc foarte mult probabilitatea apariţiei cancerului sau a naşterilor mutante”, susţine lt. col. Theodor Thobescu, extrem de bine documentat pe această latură de interes.

De asemenea, dr. ing. Mircea Manolescu, doctor în radiaţii şi administrator al unei firme care efectuează măsurători ale câmpului electromagnetic, a declarat pentru Gazeta Nouă că plaja efectelor acestui tip de radiaţii asupra sănătăţii umane este foarte întinsă şi cuprinde numeroase manifestări.

„În funcţie de intensitatea şi durata radiaţiei absorbite de organism, efectele se situează pe o plajă destul de întinsă, de la ieşirea din situaţia de confort până la efecte grave asupra sănătăţii umane. Radiaţiile electromagnetice emise de antenele de telefonie mobilă pot produce stres, insomnii, dureri de cap, slăbirea imunităţii, oboseală anormală, nervozitate, creşterea riscului de cancer şi de pierdere a sarcinii, tulburări de concentrare şi de memorie. De asemenea, oamenii afectaţi de aceste radiaţii se pot îmbolnăvi de Alzheimer şi de alte boli neurodegenerative”, susţine dr. ing. Mircea Manolescu.

Deşi nu o spune răspicat, statul român recunoaşte nocivitatea radiaţiilor electromagnetice neionizante emise de antenele de telefonie mobilă prin acordarea unui spor de până la 10% din salariul de bază pentru condiţii vătămătoare funcţionarilor publici „care desfăşoară activitate în autorităţile şi instituţiile publice în care funcţionează instalaţii ce generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă produse de emiţători pentru comunicaţii, instalaţii de microunde, instalaţii de curenţi de înaltă frecvenţă” (Ordonanţa nr. 2/2006).

Valorile maxime admisibile, impuse de lobbyişti

„În anul 2008 nivelul de radiaţii era de circa 10 milioane de ori mai mare faţă de anul 1950. Între timp, au fost montate şi mai multe antene şi, în plus, a apărut tehnologia 4G, care face ca cifra enunţată să fie astăzi mult mai mare”, a explicat dr. ing. Mircea Manolescu.

El ne-a dat amănunte şi de ce este dăunător câmpul electromagnetic.

„Explicaţia se situează la nivel celular: celulele vii în condiţii normale de funcţionare au un câmp electric şi magnetic propriu. Dacă aceste celule se găsesc într-un câmp cu valori mai mari decât cele proprii nu mai funcţionează normal. Ca urmare vor apărea dureri de cap, oboseală, somnolenţă, lipsă de concentrare, somn agitat, tendinţa de îngrăşare, scăderea fertilităţii, impotenţa, Alzheimer, leucemie, tumori cerebrale şi lista e lungă”, susţine dr. ing. Mircea Manolescu.

Cei mai vulnerabili la radiaţiile electromagnetice sunt gravidele şi copiii, pentru că este vorba de perioada de formare a organismului, perioadă în care influenţa radiaţiilor este critică. Punctul de vedere al firmelor de telecomunicaţii este foarte diferit de cel al utilizatorilor în privinţa valorilor maxime admisibile ale frecvenţelor folosite de antenele GSM. Aceste valori propuse (şi impuse prin lobby) de firmele de telecomunicaţii sunt, în funcţie de banda de frecvenţă, de 100 până la de 1.000 de ori mai mari decât cele propuse de cercetători în urma studiilor medicale. Or, ca în celelalte state, în România tocmai cele dintâi sunt luate ca repere de organismele oficiale care se ocupă cu măsurarea radiaţiilor.

Elevi şi bolnavi, în bătaia directă a radiaţiilor

Statistica reală în Olt este una foarte „generoasă” la capitolul numărului de antene GSM folosite în telefonia mobilă, în comparaţie cu informaţiile incomplete furnizate de APM, doar în Slatina existând zeci de antene pe blocurile de 10 etaje (Bloc Union, blocurile CAM3, CAM4, GA21 din b-dul AI Cuza, GA15 din Primăverii, GA11B şi GA12 din str. Crişan, GA4, GA7 şi GA9 din str. Cornişei, GA5C din Aleea Viorelelor, T-urile din str. Independenţei etc.). În vreme ce statul român continuă să aibă un comportament favorabil operatorilor de telefonie mobilă, în state precum Franţa sau Germania libertatea de acţiune a acestora a început să cunoască unele restricţii.

De pildă, în Franţa şi în alte ţări din Uniunea Europeană legislaţia prevede amplasarea antenelor la cel puţin 150 de metri depărtare faţă de şcoli, spitale, instituţii publice şi interzice amplasarea acestora pe blocurile de locuinţe. În Slatina, nu doar că antenele reprezintă adevărate păduri deasupra locuinţelor, dar cele amplasate pe blocul GA5C sunt la doi paşi de Spitalul Judeţean, iar cele amplasate pe blocul CAM4 sunt foarte aproape de Colegiul Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu”.

Antene amplasate ilegal

Deşi legislaţia românească este foarte uşor de respectat de operatorii de telefonie mobilă, există cazuri în care aceştia nu au respectat nici puţinul pe care îl aveau de respectat, amplasând antene ilegal. Nici ei şi nici unele asociaţii de proprietari, care primesc din închirierea teraselor blocurilor o sumă regulată de bani pe care o pot utiliza pentru modernizarea blocurilor.

Unul dintre cazuri este cel al antenei amplasate pe blocul GA11B de pe strada Crişan, pentru care Asociaţia de Proprietari nr. 9 a semnat în anul 2009 un contract de închiriere a spaţiului cu Orange România SA, fără ca în prealabil să fi obţinut acordul tuturor proprietarilor de apartamente de la ultimul etaj, aşa cum prevede legislaţia românească. Obligaţia ocolită de asociaţie reiese atât din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (pct. 2.5.6. din Anexa 1), dar şi din Hotărârea Guvernului nr. 400/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari (art. 6. alin. 3).

Unul dintre proprietarii de apartamente care nu şi-au dat acordul sub semnătură pentru amplasarea antenei pe terasa blocului, Marian Drăguţ, este revoltat de când a aflat că legea a fost încălcată în cazul său. De altfel, documentându-se asupra efectelor radiaţiilor electromagnetice, el se gândeşte acum că bolile care i-au lovit copiii ar fi putut fi cauzate şi de aceste radiaţii, deşi există o teorie conform căreia cei mai expuşi sunt locatarii care se afla în lateralul antenelor GSM, şi mai puţin cei de sub ele.

„Eu nu am semnat nici un tabel, să îmi arate semnătura mea dacă o au. Şi nu doar eu nu mi-am dat acordul; am vorbit cu mai mulţi vecini şi susţin acelaşi lucru: că n-au semnat. Asta una la mână. În al doilea rând, m-am documentat şi eu în legătură cu efectele radiaţiilor şi cred că este posibil ca fiica şi fiul meu să fi suferit de anumite boli şi din cauză că le-a fost scăzut sistemul imunitar. Fiului meu i s-a atrofiat un rinichi şi a trebuit să suporte o operaţie de transplant, iar fiica mea s-a îmbolnăvit la colon şi, de asemenea, a avut nevoie de intervenţia chirurgicală a medicilor. Copiii mei erau sănătoşi, n-au fost niciodată bolnavi şi, deodată, la o anumită vreme după ce a fost montată antena deasupra locuinţei noastre, i-am văzut pe amândoi bolnavi, după ce au acuzat stări de insomnie, dureri de cap, oboseală continuă şi altele”, spune Marian Drăguţ.

În contradicţie cu omul, administratora asociaţiei cu pricina, Monica Meleru, spune că prevederile legale au fost respectate întocmai în cazul contractului semnat cu Orange România SA, deşi recunoaşte că legislaţia prevede acordul tuturor proprietarilor de la ultimul etaj pentru încheierea unui asemenea contract. Dacă cetăţeanul în cauză s-ar adresa instanţei de judecată, făcând dovada că cel puţin el nu şi-a dat acordul pentru amplasarea unei antene GSM pe terasa blocului, ar câştiga, cel mai probabil, procesul, în contextul unei practici judiciare care în ultimii ani a înclinat balanţa în defavoarea firmelor de telefonie mobilă din pricini cu mult mai mici decât cazul mai sus descris.

Primăria Slatina interzice amplasarea altor antene

Din 2011, Consiliul Local Slatina interzice, printr-un act normativ, amplasarea antenelor GSM pe blocurile de locuinţe reabilitate de primărie sau prin programe naţionale de reabilitare termică, capitol la care aproape toate blocurile-turn din oraş au fost acoperite. De asemenea, dacă la expirarea contractelor încheiate între operatorii de telefonie cu asociaţiile de proprietari acestea nu vor fi prelungite, antenele ridicate nu vor putea fi înlocuite cu altele.

„Astfel de antene nu vor mai putea fi amplasate pe nici un bloc de apartamente reabilitat de primărie, prin programul «Slatina, oraş verde, oraş curat» sau prin programele naţionale afectate acestui domeniu. Asta pentru s-au cheltuit bani şi pentru reabilitarea teraselor blocurilor. De altfel, cred că firmele de telefonie mobilă care operează în această zonă au deja reţelele acoperite în totalitate”, a declarat viceprimarul Slatinei Cristian Bircea.

Cum să ne protejăm împotriva radiaţiilor

Există mai multe moduri prin care ne putem proteja împotriva radiaţiilor electromagnetice şi ele ne-au fost puse la dispoziţie de dr. ing. Mircea Manolescu. În mod cu totul gratuit, putem apela la măsuri care limitează timpul şi intensitatea radiaţiilor la care este expus organismul, precum închiderea sistemului WiFi de acasă atunci când el nu este utilizat, evitarea conversaţiilor la telefon acolo unde nu există semnal (în această situaţie telefonul emite el un semnal maxim încercând să se conecteze), alegerea, în casă, a zonei de sejur a familiei în aria de minimă expunere la radiaţiile antenelor GSM învecinate (acele camere în care există valorile radiaţiei cele mai mici, determinate prin măsurare), păstrarea telefoanelor mobile cât mai departe de corp, îndepărtarea telefonului de cap în momentul în care se răspunde unui apel sau în momentul în care se apelează un număr, evitarea utilizării telefonului mobil de către copii etc.

Cei care sunt dispuşi să şi investească bani îşi pot procura huse de protecţie antiradiaţii pentru telefon, folii de protecţie pentru geamuri, vopsea de protecţie pentru peretele clădirii, perdele antiradiaţii sau baldachine antiradiaţii.
Publicat în Gazeta Nouă din 17 iunie 2014

Şeful PNL Scorniceşti, şcolit sub aripa falsificatorului de diplome Dobronăuţeanu



După seria dezvăluirilor apărute recent în legătură cu manevrele mafiei liberale din Scorniceşti, preşedintele organizaţiei locale a PNL, omul de afaceri şi consilierul judeţean Ion Moisescu, a găsit calea cea mai uşoară pentru a da o replică publicaţiei noastre: proferând injurii. A făcut-o repede, pe fugă, după care, „răcorit”, s-a făcut nevăzut cu autoturismul său 4x4. Limbajul licenţios folosit de liderul liberal indică un grad de educaţie cel puţin curios. De altfel, studiile superioare le-a urmat la „celebra” universitate „Alexandru Ghica” din Alexandria, în jurul căreia a izbucnit un scandal monstru pe marginea a mii şi mii de certificate profesionale, diplome de absolvire a liceului şi licenţe universitare false. Examenele de licenţă erau susţinute la alte universităţi, printre care s-a numărat şi Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, acolo unde a fost licenţiat Moisescu, dar şi colegul său de partid Florea Niculae. Ancheta demarată de poliţişti în acest caz nu s-a închis nici astăzi, cercetările fiind extinse şi în judeţul Olt.

Costel MIREA

Deranjat de amănuntele date publicităţii de Gazeta Nouă pe marginea mai multor ilegalităţi comise de primarul liberal al oraşului Scorniceşti, Cătălin Davidescu, dar şi pe marginea unor manevre care îl privesc personal, preşedintele PNL Scorniceşti, Ion Moisescu, a devenit extrem de nervos. Atât de nervos, încât a simţit nevoia să se adreseze reprezentanţilor publicaţiei utilizând un limbaj care nu poate fi redat aici.

Supărarea lui Moisescu pe noi a fost generată în mare parte de dezvăluirile privind afacerile necurate pe care Cornel Stanciu, fost preşedinte al tinerilor din cadrul PNL Olt şi un bun prieten al său, le-a derulat cu Primăria Scorniceşti, primind sume de bani de ordinul miliardelor de lei vechi pentru lucrări de pietruire a unor drumuri, lucrări executate doar pe hârtie, conform unui raport al Camerei de Conturi Olt.

Limbajul licenţios folosit de preşedintele PNL Scorniceşti împotriva noastră indică un grad de educaţie scăzut pe care Ion Moisescu şi l-a „desăvârşit”, în urmă cu peste 10 ani, graţie Universității „Alexandru Ghica” din Alexandria, neacreditată. Aici, ca și la Universitatea „Europa Ecor”, tot neacreditată, mai mulţi profesori universitari, în frunte cu patronul celor două instituții de învățământ superior, Mina Silviu Dobronăuţeanu, au fabricat circa 15.000 de certificate profesionale, diplome de Bacalaureat şi licenţe universitare false, preţurile plătite pentru aceste servicii variind între 3.000 şi 3.500 de euro.

Membrii reţelei racolau din toată ţara persoane care doreau să obţină licenţe, apoi le întocmeau dosare de absolvire a facultăţilor de petrol şi gaze, inginerie, ştiinţe economice, drept, management, contabilitate şi informatică, psihosociologie, stomatologie şi chiar medicină, fără ca persoanele respective să fi urmat cursurile respective. Mai departe, pentru obţinerea licenţei aceste dosare erau depuse, în funcţie de „pile şi relaţii”, la diverse facultăţi acreditate, printre care figurau Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, Universitatea Valahia Târgovişte, Facultatea de Vest Timişoara, Universitatea „Gh. Cristea” şi Universitatea Hyperion din Bucureşti. Ion Moisescu şi-a ales Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, unde a fost licenţiat în ştiinţele economice, ca şi colegul său de partid Florea Niculae.

Diplome şi funcţii

În baza studiilor superioare „urmate” la Alexandria – Ploieşti, Ion Moisescu a ocupat în două rânduri o funcţie de conducere, respectiv pe cea de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt, la propunerea PNL Olt. Primul mandat l-a avut în perioada iulie 2007 – aprilie 2009, pe cel de-al doilea în perioada 2013 – 2014. Întrebat despre această situaţie, Ion Moisescu a recunoscut, în primă fază, că diploma de licenţă a obţinut-o la Facultatea de Ştiinţe Economice Ploieşti. Ulterior, într-o discuţie telefonică, a negat că ar fi obţinut diploma de licenţă unde a obţinut-o.

„N-am nicio treabă. E ca şi cum te-aş întreba eu de rachete nucleare. N-am nicio treabă”, a întors-o, ca la Ploieşti, şeful liberalilor din Scorniceşti.

Dacă se va dovedi că în spatele diplomei de licenţă obţinută la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti au stat unele documente de absolvire cu cântec, liderul PNL Scorniceşti va avea o problemă. Şi nu doar el. Se pare că la aceleaşi servicii a recurs şi şeful Căminului pentru Persoane Vârstnice Spineni, Florea Niculae, coleg vechi de partid cu Moisescu. Niculae deţine postul de conducere de la Spineni de mai mulţi ani în baza diplomei de licenţă obţinută tot în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti, beneficiind de un venit lunar de aproape 2.000 de lei, la care se adaugă indemnizaţia de consilier judeţean, calitate pe care o deţine din 2008.

Contactat telefonic, Florea Niculae a recunoscut că este licenţiat în ştiinţe economice la aceeaşi facultate din Ploieşti, dar a negat cu vehemenţă că ar fi urmat cursurile uneia dintre cele două universităţi neacreditate din Alexandria. De altfel, domnia-sa are dreptate sută la sută, pentru că aceste cursuri nici n-au prea existat în realitate.

„Eu sunt economist, am diplomă de la Petrol şi Gaze Ploieşti, acolo am şi făcut”, a declarat liberalul Niculae, susţinând că de miile de diplome false şi de ancheta poliţiei pe marginea acestora nu a auzit niciodată, deşi scandalul care a zguduit lumea universitară a fost extrem de prezent în mass-media româneşti la vreme respectivă.

Anchetă şi în Olt

Ancheta penală demarată în 2009 în scandalul diplomelor false nu s-a încheiat nici acum. Anul acesta cercetările au fost extinse şi la nivelul judeţului Olt, poliţiştii de la Serviciul pentru Investigarea Fraudelor primind solicitări din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti să audieze mai multe persoane în acest caz.

„Există o asemenea anchetă în desfăşurare, dar nu este ancheta noastră, ci a Bucureştiului. Colegii mei de la SIF au primit, într-adevăr, liste cu persoane pentru a li se lua declaraţii. Persoanele în cauză au fost audiate, iar declaraţiile lor au fost trimise celor care se ocupă cu ancheta”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt, comisarul şef Claudia Radu.
Publicat în Gazeta Nouă din 10 iunie 2014

Primarul oraşului Scorniceşti şi-a tras casă de la Distrigaz



La doar circa un an de la preluarea mandatului de primar al oraşului Scorniceşti, liberalul Cătălin Davidescu şi-a sporit averea cu o casă situată în vecinătatea stadionului. Imobilul aparţinea Distrigaz Sud şi a fost vândut, se spune, la licitaţie. Despre această tranzacţie nu au ştiut decât câţiva apropiaţi ai edilului. Ulterior, Davidescu a cumpărat şi terenul de sub imobil. Persoane din anturajul edilului s-au întrebat cum a reuşit primarul să-şi cumpere o casă după numai un an de mandat. De unde, de neunde, Davidescu şi-a tras casă, este lucru clar, spre deosebire de arhiva primăriei, aflată într-o stare de suspectă dezordine, mai ales pe latură contabilă. Nu o spunem noi. O spune Curtea de Conturi.

Costel MIREA

„Dezordinea” din documentele care privesc cele două contracte de lucrări acordate prin încredinţare directă de Primăria Scorniceşti colegului de partid al primarului, omul de afaceri Cornel Stanciu - caz despre care Gazeta Nouă a făcut dezvăluiri în ediţia de miercuri - se reflectă cam în toată arhiva primăriei.

Nu demult auditorii Camerei de Conturi Olt au găsit o serie de nereguli în actele contabile şi în cele de patrimoniu ale instituţiei, precum neconcordanţele între datele înregistrate în evidenţa tehnico-operativă şi cele din evidenţa financiar-contabilă, cele preluate din balanţele de verificare şi înscrise în situaţiile financiare privind creanţele bugetului de stat. Controlorii au descoperit, la acest capitol, drepturi de creanţă în valoare de peste 820.000 de lei neînregistrate în evidenţa contabilă.

O altă abatere descoperită de auditori este menţinerea confuziei asupra mai multor investiţii finalizate, ţinute în stare de amorţire la o categorie la care nu mai aveau ce căuta. „Amorţirea” acestora se prelungeşte, astfel, şi asupra valorii lor, de peste 10 milioane de lei. Potrivit documentelor existente, aceste obiective se află încă în curs de execuţie. Puse în oglindă cu dezordinea gestiunii economico-financiare a instituţiei, cu diversele plăţi efectuate cu încălcarea legii şi cu contractele de lucrări acordate prin încredinţare directă către firme controlate de colegi de partid ai primarului, toate aceste nereguli devin suspecte.

Pe fondul acestora primarul liberal al oraşului îşi cumpără o casă nu imensă, este adevărat, dar o casă încăpătoare de oraş, başca, ulterior, terenul aferent. Imobilul nu este încă locuit de edil, care a ales să convieţuiască mai departe cu părinţii în vila de la Bircii, reprezentând, deocamdată, doar o afacere bună. Precum afacerile făcute de colegii de partid, unii dintre ei consilieri locali, care au încasat prin firmele deţinute bani de la bugetul local şi pentru lucrări efectuate, şi pentru lucrări neexecutate, multe dintre acestea dăruite cu drag de primărie pe calea încredinţării directe, prin fentarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind achiziţiile publice.
Publicat în Gazeta Nouă din 14 mai 2014

Primarul Scorniceştiului, prins cu mâna-n banii publici pentru mafia liberală



Primarul liberal al oraşului Scorniceşti, Cătălin Davidescu, a fost prins cu musca pe căciulă de auditorii Camerei de Conturi Olt, care au descoperit recent, printre multe alte nereguli în documentele primăriei, un prejudiciu de peste 135.000 de lei la bugetul local. Banii au ajuns în conturile uneia dintre firmele controlate de un liberal în schimbul unor aşa-zise lucrări de pietruire. Totul s-a făcut cu încălcarea legii, afacerea ilustrând faptul că actualul primar nu este decât o marionetă în mâna celor care l-au sprijinit să preia conducerea oraşului, membrii unui grup de interese politico-financiare păstorit de preşedintele PNL Scorniceşti, Ion Moisescu, mâna dreaptă a liderului PNL Olt, deputatul Gigel Ştirbu.

Costel MIREA

Anul trecut, Primăria Scorniceşti a încheiat două contracte de lucrări cu SC Simcor Exim SRL, firmă controlată de liberalul Cornel Stanciu, bun prieten al şefului PNL Scorniceşti şi, până de curând, preşedinte al Tineretului Liberal Olt. Este vorba de contractul nr. 2470/27.02.2013, având ca obiect furnizarea de balast pentru pietruirea drumurilor din satele componente ale oraşului Scorniceşti şi de contractul nr. 2474/27.02.2013 privind închirierea unor utilaje pentru balastarea drumurilor.

Deşi pentru acest gen de lucrări se impunea organizarea unei licitaţii publice, ţinând cont de valoarea şi de specificul lor unitar, primarul Davidescu a ales să fenteze OUG 34/2006 privind achiziţiile publice prin fragmentarea lucrărilor şi a preţului total în două, astfel încât valoarea contractelor să pice sub 15.000 de euro, iar edilul să poată acorda lucrările prin încredinţare directă prietenului şi colegului de partid Cornel Stanciu. Zis şi făcut. S-au semnat documentele şi, în lunile martie şi mai 2013, s-au făcut plăţile, deşi balastul nu s-a prea văzut pe drumuri. Nici pe drumuri, nici în acte, unde domneşte o lipsă de date exacte bine gândită, astfel încât de nicăieri nu rezultă cât balast s-a cumpărat şi care drumuri au fost pietruite, dorindu-se probabil să se mascheze discrepanţa majoră între informaţiile din documente şi ceea ce s-a executat efectiv în realitate - deşi tocmai această „scăpare” indică vinovăţia celor implicaţi.

Documente incomplete

Prima plată primăria a făcut-o în baza facturii nr. 1091/18.03.2013, în valoare de peste 69.787,20 lei, contravaloarea balastului şi a transportului acestuia. Documentul nu conţine informaţii privind cantitatea de balast facturată şi preţul unitar, iar avizele de însoţire a mărfii nu sunt semnate de reprezentantul beneficiarului.

În luna mai 2013, Primăria Scorniceşti mai virează în conturile SC Simcor Exim SRL încă 65.246 de lei, contravaloarea închirierii utilajelor pentru balastare. Factura nr. 0001139/09.05.2013 în baza căreia s-a făcut plata are, şi ea, destule lipsuri. De pildă, în document nu sunt înscrise informaţii privind utilajele închiriate, orele de funcţionare a acestora, tarifele unitare orare etc. Evident că, şi în acest caz, reprezentantul beneficiarului nu semnează de primire. De asemenea, din referatul de necesitate nr. 218/19.02.2013 lipsesc datele de identificare a porţiunilor de drum pe care urma să se efectueze lucrările de balastare, ca şi datele referitoare la cantitatea balastului. Informaţii similare lipsesc şi din notele justificative înregistrate sub numerele 2239 şi 2240 din data de 21.02.2013, în baza cărora s-a propus încredinţarea directă a lucrărilor.

Curtea de Conturi arată că Primăria Scornicești a făcut plăți ilegale de sute de mii de lei
Alte „scăpări”

În graba de a umfla conturile firmei amicului Stanciu, primarul Cătălin Davidescu uită să împuternicească o persoană din cadrul primăriei pentru supravegherea achiziţiei şi recepţionarea mărfii. O face cu mult mai târziu, împuternicind în acest sens un inspector din cadrul Biroului Achiziţii, Dragoş Ionuţ Marinescu, care, ţinând seama că dispoziţia de împuternicire poartă o dată ulterioară datelor la care a fost livrată şi recepţionată marfa, este clar că nu a luat act în realitate de marfa propriu-zisă livrată de furnizor.

Ca să dea o aparenţă de legalitate, primarul Davidescu nominalizează, prin Dispoziţia nr. 234/07.08.2012, două persoane care să facă parte din comisia de recepţie a lucrărilor. Spunem aparenţă de legalitate pentru faptul că, potrivit informaţiilor deţinute de Gazeta Nouă, această comisie nu a funcţionat niciodată. Iată ce spune unul dintre membrii respectivei comisii, Alexandru Fari: „Nu am participat şi nu am întocmit documente de recepţie pentru furnizare balast pentru pietruirea drumurilor - contract nr. 2470/02.2013 şi închiriere autogreder şi utilaje specializate pentru lucrări de balastare drumuri - contract 2474/27.02.2013“.

Declaraţia acestuia este întărită de un alt membru al aşa-zisei comisii, Lucia Bănică, care susţine nu doar că nu a participat la recepţia lucrărilor, ci că, efectiv, nu are cunoştinţă de existenţa celor două contracte.

Confirmare

Acesta nu este singurul caz ilegal la Primăria Scorniceşti, dar el este concludent despre cum „lucrează” primarul Cătălin Davidescu în detrimentul comunităţii care i-a acordat încrederea la alegerile locale din 2012 şi în favoarea celui mai important grup de interese politico-financiare de sorginte liberală din judeţ. Silit să le întoarcă liberalilor ajutorul oferit de aceştia în campania electorală din 2012, Davidescu o face oferindu-le acestora contracte de lucrări finanţate din fonduri publice, prin încălcarea legii şi împingându-şi subordonaţii să facă lucruri care îi pot băga în bucluc. În temeiul unor informaţii certe, Gazeta Nouă atrăgea atenţia încă din 2012 că Davidescu, pe atunci candidatul înverşunat să ajungă, după câteva încercări nereuşite pe mâna altor partide, primarul Scorniceştiului cu orice preţ, va ajunge păpuşa pe care o vor trage de sfori liberalii influenţi în zonă. După cât se vede, Gazeta Nouă a avut dreptate. Alte informaţii indică faptul că, după auditul Curţii de Conturi, aceste aspecte vor face obiectul şi al unui dosar la Direcţia Naţională Anticorupţie.

De altfel, verificările derulate la primărie de organele abilitate ale statului au început să suscite periculos nervii celor din grupul liberal condus de Ion Moisescu. Duminică seară, nervii fostului preşedinte al TNL Olt au cedat. Cornel Stanciu s-a luat de nişte romi din Potcoava veniţi cu anumite treburi la restaurantul lui Moisescu de la Jitaru. Romii au reacţionat, iar Stanciu a ajuns la spital cu răni la cap. Imediat după scandal, Moisescu şi Davidescu, prezenţi la faţa locului, s-au lepădat de Stanciu, declarând că ei habar n-au de scandal.

Teama de a-şi ajuta colegul de partid, în calitate de martori, vine, susţin surse din anturajul celor doi, din faptul că la mijloc ar fi vorba de nişte sume de bani neplătite către terţi. Cert este că, după scandal, romii bat în retragere, anunţând prin vocea liderului lor, bulibaşa Mihai Toma, că vor să se împace cu Stanciu.
Publicat în Gazeta Nouă din 13 mai 2014

Liberalii au lăsat Oltul fără banii alocaţi pentru restaurarea monumentelor istorice



După ce zeci de conace care au aparţinut unor mari familii boiereşti şi care reprezentau pentru judeţul Olt un patrimoniu istoric inestimabil au fost rase, după 1990, de pe faţa pământului, iresponsabilitatea decidenţilor politici continuă să facă rău judeţului. Deşi mai multe edificii cuprinse în Lista Monumentelor Istorice, majoritatea lăcaşuri de cult, urmau să primească, în baza unor avize favorabile, finanţare de la bugetul de stat pentru restaurare, liberalii, care au controlat Ministerul Culturii în Guvernul USL, au tăiat toate aceste obiective de pe lista Programului Naţional de Restaurare, fiind lăsate de izbelişte inclusiv edificiile publice la care fuseseră demarate lucrări de restaurare-consolidare.

Costel MIREA

În urmă cu aproape doi ani, factorilor responsabili pentru monumentele istorice din Olt le mijiseră speranţele, după ani de demersuri pe la instituţiile abilitate, că mai multe lăcaşuri de cult şi alte edificii cuprinse în Lista Monumentelor Istorice vor putea fi restaurate. Prin adresa nr. 934/11.04.2012, Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) informa Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) Olt că judeţul nostru figura în Programul Naţional de Restaurare (PNR) cu cinci monumente istorice. Era vorba de Mănăstirea Brâncoveni (restaurarea picturii la Bolniţa Sfinţilor Împăraţi), Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din comuna Şerbăneşti (sat Şerbăneştii de Jos), Casa Memorială „Iancu Jianu” din Caracal, Biserica „Sfântul Nicolae şi Sfântul Grigorie” din Osica de Sus (sat Ostrov) şi Mănăstirea „Seaca Muşeteşti” (sat Seaca, comuna Poboru).

Prin adresa 3.722/30.07.2012 transmisă tot Direcţiei pentru Cultură Olt, INP preciza că în Programul Naţional de Restaurare Redistribuire pe 2012 (prin care se realocau bani necheltuiţi la alte obiective) au fost introduse şi alte monumente istorice din Olt, enumerând încă patru obiective: Cetatea romano-bizantină „Sucidava” din Corabia, Casa Hagiescu Mirişte, azi Muzeul de Etnografie Caracal, Biserica „Sfinţii Voievozi” din Balş (Mâineşti) şi Biserica „Sfântul Dumitru” din comuna Voineasa (sat Blaj).

La cererea INP, pentru aceste obiective s-au făcut mari eforturi ca, într-un timp extrem de scurt, să se obţină documentaţiile cerute pentru contractarea serviciilor de elaborare a proiectelor de consolidare şi restaurare, în condiţiile în care multe dintre lăcaşurile de cult nu aveau documente de proprietate şi, evident, nici carte funciară. Totul în zadar, după cum se va vedea în cele ce urmează.

Pixul-ghilotină al ex-ministrului Barbu

Un alt document oficial al INP, înregistrat sub numărul 5.538/26.10.2012, arăta că pentru toate cele nouă monumente istorice au fost alocate şi sumele necesare restaurării şi consolidării lor. Directorul de atunci al INP, Cristian Vasile Petcu, informa Direcţia pentru Cultură Olt că pentru şase monumente istorice din lista finală au fost alocate fonduri pentru atribuirea contractului de achiziţie publică a serviciilor de proiectare, la nivelul a 50.000 de lei pentru fiecare obiectiv.

Mai mult, la trei dintre aceste obiective, Mănăstirea Brâncoveni, Biserica „Ioan Botezătorul” din Şerbăneşti şi Casa Memorială „Iancu Jianu” Caracal, au fost demarate lucrările de restaurare-consolidare. Când nimeni nu se aştepta decât la finalizarea tuturor acestor proiecte, ministru liberal al Culturii de atunci, Daniel Barbu, a oprit iremediabil robinetul finanţărilor. Dintre lucrările începute, doar la Mănăstirea Brâncoveni restaurarea picturii nu a fost oprită.

La biserica-monument istoric din Şerbăneşti proiectul s-a înecat ca ţiganul la mal, lucrările fiind oprite pe nepusă masa, anul trecut, după ce au fost realizate în proporţie de peste 80%, situaţie întâlnită şi la Casa „Iancu Jianu” din Caracal. De banii alocaţi pentru achiziţia serviciilor de proiectare în celelalte cazuri nu s-a mai auzit nimic. Nici unul dintre aceste obiective nu se mai regăseşte, din 2013 încoace, în Programul Naţional de Restaurare, după ce au fost îndepărtate din listă de liberalul Daniel Barbu. Nimeni nu îşi explică gestul acestuia, specialiştii în domeniu susţinând că PNL, prin fostul ministru al Culturii, a adus un imens deserviciu judeţului.

Eschivă

Fost ministru al Culturii pentru o scurtă perioadă de timp, deputatul liberal Gigel Ştirbu, preşedintele PNL Olt şi preşedinte al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, se eschivează de la un răspuns sincer pe acest subiect, utilizând critica la adresa Guvernului USL.

„Ponta a redus bugetul Ministerului Culturii”, a spus Ştirbu, făcându-se că uită faptul că partidul pe care îl reprezintă făcea parte din Executiv şi că cei ce au avut pâinea şi cuţitul culturii române în ultimii ani au fost liberalii.

Eschiva liderului PNL Olt nu ajută cu nimic, spre exemplu, biserica-monument istoric din Şerbăneşti la care lucrările au fost sistate la turlă, edificiul fiind astfel lipsit de „cireaşa de pe tort”, aşa cum spunea un preot din zonă care a adresat memorii peste memorii la toate instituţiile responsabile pentru ca lăcaşul de cult să nu fie lăsat de izbelişte aproape de finalul lucrărilor – demersuri zadarnice. Surse din mediul cultural al Oltului îi suspectează pe liberali că măsura eliminării obiectivelor cu pricina din Programul Naţional de Restaurare a fost rodul unei intenţii cu ţintă precisă, de vreme ce altor judeţe nu le-a fost tăiată finanţarea la acest capitol.

Conducerea Direcţiei pentru Cultură Olt, care ne-a pus la dispoziţie informaţii amănunţite pe această temă, susţine că nu ştie cum s-au pierdut pe drum banii alocaţi judeţului.

„Totul era pe un făgaş normal, lucrurile decurgeau bine şi, deodată, a dispărut finanţarea. Ştim că propunerile noastre au fost introduse în Programul Naţional de Restaurare, că ele au primit aviz favorabil pentru finanţare, că unele lucrări au şi fost demarate, apoi toate au dispărut din PNR. Mai mult nu ştim”, susţin cei de la DCPN Olt.

Aşa stând lucrurile, noua listă cu cele 21 de biserici monumente istorice propuse de DCPN Olt pentru includerea în PNR în 2013 nu a avut nici o şansă. Mai greu decât începerea lucrărilor este reluarea lor după un timp, este de părere pictorul, sculptorul, arheologul şi muzeograful Traian Zorzoliu.

„Este o pierdere foarte mare faptul că aceste proiecte nu au continuat, în primul rând pentru că o revenire asupra proiectelor începute greu se mai face. Mai este o problemă, că dacă laşi lucrările începute şi neterminate dacă nu se revine repede asupra lor să fărâmă totul, şi mă refer aici la anumite lucrări. În orice caz, anul acesta nu se mai face nimic pentru că este an electoral. Dacă se făcea ce s-a început era bun făcut, dar aşa…”, afirmă Traian Zorzoliu.

Pentru obţinerea documentaţiilor solicitate de Institutul Naţional al Patrimoniului în vederea alocării de fonduri obiectivelor din Olt s-au chinuit inclusiv primari liberali, precum primarul din Stoicăneşti şi primarul oraşului Balş, la care liderul PNL Olt va merge acum să le ceară voturi pentru euroscrutinul din 25 mai.
Publicat în Gazeta Nouă din 29 aprilie 2014

Cum se fură o moşie cu acte false. Proprietatea Oroveanu de la Brâncoveni





După 1990, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere a atras nu doar foşti proprietari sau, după caz, moştenitori ai acestora, ci şi escroci care s-au folosit de documente false pentru a-şi însuşi ceea ce nu le-a aparţinut niciodată. Judeţul Olt nu a fost ocolit de astfel de ilegalităţi. 100 de hectare de teren agricol de pe raza comunei Brâncoveni care a aparţinut, înainte de exproprierile aplicate de regimul comunist în 1945 şi 1948, familiei boiereşti Oroveanu a ajuns în proprietatea unei românce din America prin utilizarea unui testament fals. Terenul a intrat, ulterior, în proprietatea omului de afaceri slătinean Constantin Deaconu, zis Titi Blondu’, care a cumpărat suprafaţa de la falsa moştenitoare. Potrivit documentelor în posesia cărora am intrat, se pare că afaceristul nu a fost chiar un simplu cumpărător de bună-credinţă. Modul de lucru este acelaşi cu cel care l-a îmbogăţit pe Titi Blondu’ cu întinse terenuri agricole şi forestiere pe raza comunei Dăneasa, achiziţionate de la aceeaşi persoană din SUA, care a intrat în posesia lor tot în baza unui testament fals.


Costel MIREA

Moşia familiei Oroveanu de la Brâncoveni, sat Văleni, cuprindea un conac cu mai multe anexe şi terenuri agricole. Toate acestea au rămas unei persoane intrate prin alianţă în familia Oroveanu, Margareta Oroveanu, fostă Balasz. Din partea acesteia a apărut, în 1952, un testament olograf prin care îi lăsa unui nepot al său, Mihail T. Oroveanu, profesor universitar de drept, întreaga moşie. În 1954 un alt testament îl întărea pe primul. Testamentele au fost folosite de nepot 44 de ani mai târziu pentru obţinerea certificatului de moştenitor nr. 158/19.09.1996, eliberat de notarul public Ileana Tomescu din Bucureşti. În 1998, profesorul de drept a trecut la cele sfinte, iar fiica sa, Mihaela Alexandra Oroveanu, cetăţean român cu domiciliu în SUA, a solicitat autorităţilor din Brâncoveni reconstituirea dreptului de proprietate, ca unică moştenitoare a tatălui său. Terenul fusese pregătit din timp de tatăl femeii, care se pare că a legat relaţii cu fostul primar al comunei, Ion Iordache, decedat în 2004, dar a cărui fiică, Carmen Georgeta Iordache (ulterior Guzun) a devenit mandatar al americancei de origine română pentru a-i obţine acesteia averea Orovenilor şi a o valorifica.

Carmen Guzun era foarte bună prietenă pe atunci cu omul de afaceri Constantin Deaconu, cu care, în calitate de mandatar, a încheiat un pre-contract de vânzare-cumpărare a tuturor bunurilor din judeţ care au aparţinut atât familiei Oroveanu, cât şi familiei Comăneanu (Dăneasa) înainte ca autorităţile să elibereze titlurile de proprietate pe numele falsei moştenitoare. Documentul, intitulat „Promisiune bilaterală de vânzare cumpărare”, a fost semnat de cei doi în 25 mai 2006 şi autentificat de notarul Veronica Constantinescu din Slatina. Contractul prevedea vânzarea unei cote indivize din suprafaţa de 100,09 ha de teren forestier şi 200 hectare de teren arabil, printre acestea regăsindu-se şi terenul din Brâncoveni. Preţul terenului arabil fusese fixat la 250.000 de lei, iar cel forestier 4.000 de lei.

Tranzacţia s-a realizat prin noiembrie 2006 după o întreagă poveste în urma căreia fiica primarului din Brâncoveni a fost scoasă din schemă, mandatar al falsei moştenitoare din SUA devenind chiar Titi Blondu’, care şi-a vândut lui însuşi terenurile, întrucât cumpărătoare a fost firma de construcţii a afaceristului, SC Celulobloc SA. Pentru că pe raza comunei Brâncoveni nu mai era teren liber, peste 50 de hectare au fost puse la dispoziţie din domeniul public al statului pe raza localităţii Brebeni.

Anchetă

După ce frauda a fost descoperită de o familie din Bucureşti căreia fiica lui Mihail Oroveanu le-a suflat în acelaşi fel dreptul asupra unor terenuri din judeţ, procurorii au stabilit în urma unei anchete că testamentele în temeiul cărora a fost eliberat certificatul de moştenitor utilizat de femeia din America pentru a obţine terenurile din Brâncoveni au fost nişte falsuri. Potrivit anchetatorilor, testamentele nu au fost întocmite de proprietară, ci direct de tatăl celei care avea să intre în posesia averii. Deşi, potrivit scriptelor, certificatul de moştenitor nr. 158/19.09.1996 a fost eliberat de notarul public Ileana Tomescu din Bucureşti, aceasta a declarat, ulterior, poliţiştilor că în arhiva ei nu se găsesc date referitoare la acest document. De reţinut că aceeaşi notăriţă a mai eliberat, tot pe numele profesorului Mihail T. Oroveanu, un certificat de moştenitor la baza căruia au stat alte două testamente false.

„În urma cercetărilor efectuate de organele de cercetare penală a fost descoperită persoana ce a scris testamentele datate 08.04.1952 şi 08.11.1972 în persoana numitului Oroveanu T. Mihai (...). La această conculzie s-a ajuns în baza a două rapoarte de constatare tenhico-ştiinţifică grafică întocmite de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Olt, pe baza unor înscrisuri ce provin cu certitudine de la numitul Oroveanu T. Mihai, profesor de drept la mai multe universităţi particulare din Bucureşti. Înscrisurile intitulate testamente olografe, falsificate de acesta au stat la baza emiterii certificatelor de moştenitor folosite ulterior de el personal şi, după decesul său, de fiica acestuia la revendicarea drepturilor de moştenire ale autorilor iniţiali...”, se arată într-o rezoluţie din 2011 a şefului Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, prim-procurorul Cristian Popescu.

Vinovaţi în libertate

În ciuda faptului că s-a dovedit oficial că testamentele au fost nişte falsuri, toată lumea implicată în această înşelătorie a scăpat: autorul falsurilor pentru că a decedat între timp, notăriţa din Bucureşti – pentru că s-au prescris faptele, iar americanca de origine română - pentru că n-ar fi ştiut ce a făcut tatăl ei şi, mai mult decât atât, pentru că, deşi „a fost citată corect la domiciliul său din SUA, nu s-a prezentat la audieri”. Punct.

Miza întregii poveşti se conturează astăzi clar: Titi Blondu’ s-a văzut cu o grămadă de teren arabil cumpărat la o valoare cu mult sub preţul practicat la vremea aceea în zonă, iar fiica falsificatorului a primit nişte zeci de mii de dolari de pe urma unor bunuri care nu i-au aparţinut niciodată. Cumpărătorul de bună-credinţă în care pozează azi Titi Blondu’ nu a fost chiar de bună-credinţă. El s-a implicat activ în procesul de retrocedare a terenurilor; Gazeta Nouă deţine documente în acest sens. Pentru că în cazul de faţă vorbim de terenuri scoase din domeniul public al statului pentru a fi puse la dispoziţia unor escroci, organele abilitate ar putea redeschide dosarul.
Publicat în Gazeta Nouă din 8 aprilie 2014

Veselin, asalt în instanţă pentru borcanul cu miere de la IGO Caracal



Concediat din motive obiective din funcţia de director general al Întreprinderii de Gospodărire Orăşenească SA Caracal şi cercetat penal pentru fraude la fosta echipă de fotbal FC Caracal (scandal în care a tras după sine şi unitatea pe care o conducea), Stelian Veselin se luptă în instanţă ca un taur pentru a reveni la borcanul cu miere din preajma căruia a fost îndepărtat anul trecut. Partea sa lunară din borcan ajungea şi la peste 110 milioane de lei vechi (brut) - salariu de-a dreptul nesimţit ţinând cont de faptul că beneficiarul a dus societatea către faliment şi că s-a dovedit un prost administrator special în încercarea de a salva unitatea pe calea reorganizării judiciare. Başca infracţiunile pentru care este cercetat în prezent de procurorii DIICOT, la pachet cu fostul primar al Caracalului Gheorghe Anghel şi cu fosta directoare economică de la IGO SA. Ca şi când nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase, fostul director general îşi vrea postul înapoi, dar şi un purcoi de bani din conturile şi aşa greu încercate ale societăţii.
Costel MIREA

Aflat la conducerea IGO SA de aproape două decenii graţie amicului său Gheorghe Anghel, el însuşi unul dintre cei mai longevivi primari din ţară, Stelian Veselin a fost concediat anul trecut după dezastrul financiar pe care l-a generat la societatea al cărui unic acţionar este Consiliul Local Caracal şi care a fost supusă procedurii de insolvenţă începând cu 2006 şi celei de reorganizare judiciară începând cu 2010.

Mai întâi el a fost revocat din calitatea de administrator special obţinută pentru perioada reorganizării judiciare a IGO SA, apoi a fost desfiinţat postul de director general, alături de alte 12 posturi ocupate ineficient, după care i-a fost desfăcut contractul de muncă. Printre motivele revocării sale din funcţia de administrator special se numărau managementul defectuos „care a avut drept rezultat acumularea de datorii foarte mari”.

„După deschiderea procedurii insolvenţei, calitatea de administrator special al SC IGO SA Caracal a fost dobândită de d-nul Veselin Stelian (…) în baza Hotărârii nr. 4 din 06.10.2008 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor. (…) De la data numirii ca administrator special a d-lui Veselin Stelian, s-a constatat că societatea nu a făcut progrese, îndeosebi în ceea ce priveşte recuperarea datoriilor de la terţe persoane fizice şi juridice. Administratorul special nu a luat măsurile necesare pentru recuperarea debitelor, constatându-se o slabă calitate a actului managerial, precum şi o slabă implicare în procesul decizional, chiar dacă aceste activităţi s-au desfăşurat sub supravegherea administratorului judiciar”, se arată în referatul de specialitate care a stat la baza proiectului de hotărâre privind revocarea lui Veselin din funcţia de administrator special.

De asemenea, documentul mai reliefează că administraţia publică locală a constatat o nemulţumire generală a cetăţenilor municipiului Caracal faţă de activitatea de gospodărire locală prestată de IGO SA.

În instanţă
Pus pe liber prin Decizia nr. 118/1.07.2013 privind acordarea dreptului la preaviz şi desfacerea contractului individual de muncă 1067/5.02.1994 începând cu data de 22 iulie 2013, Stelian Veselin contestă în termen decizia la Tribunalul Olt, în dosarul 3854/104/2013, motivându-şi acţiunea cu argumente trase de păr. El arată magistraţilor, printre altele, că la baza numirii sale ca director general a stat un contract de mandat semnat în 2007 cu reprezentantul administraţiei publice locale în Adunarea Generală a Acţionarilor şi că, conform principiului simetriei în drept, doar de acelaşi organism putea fi revocat din funcţie.

Omul invocă un contract de performanţă semnat în 28.05.2007 de fostul viceprimar al municipiului, Marian Magnea, care reprezenta pe atunci consiliul local în Adunarea Generală a Acţionarilor a IGO SA. Ceea ce ascunde Stelian Veselin magistraţilor este că respectivul document era un contract de performanţă care reprezenta o anexă la contractul individual de muncă. Odată încetate raporturile de muncă, încetează de drept şi anexele la documentul care a stat la baza respectivelor raporturi. Asta pe de o parte. Pentru că, pe de altă parte, Veselin nu a respectat în timp prevederile contractului devenit astfel nul de drept, situaţie indusă şi de faptul că documentul nu a fost reînnoit potrivit ultimelor modificări ale legislaţiei în domeniu.

În acţiunea demarată la Tribunalul Olt, Veselin nu cere doar repunerea în funcţie, ci vrea „salarii indexate, majorate şi actualizate până la repunerea efectivă în funcţie”.Este momentul să spunem că, deşi societatea se afla în declin, Veselin încasa, lună de lună, venituri care ajungeau şi la peste 11.000 de lei brut. Pentru ultima lună de lucru, respectiv luna iulie 2013, Veselin s-a bucurat de un venit total de 11.416 de lei, din care în buzunarul său a ajuns un net de 8.786 de lei.

Un avocat care cunoaşte mirosul banilor de la IGO
Cercetat în dosarul mafiei de la FC Caracal, alături de fostul primar Gheorghe Anghel şi de alţi trei foşti angajaţi ai IGO SA, pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, fals material, uz de fals şi evaziune fiscală, acţiunea în instanţă a lui Stelian Veselin pare o aberaţie până şi pentru oameni care i-au fost apropiaţi, cu atât mai mult, cu cât societatea ajunsă în incapacitate de plată sub conducerea sa a fost implicată în activitatea infracţională luată în vizor de procurorii DIICOT.

Pentru că de la IGO au plecat către FC Caracal miliarde de lei vechi în baza unor contracte de sponsorizate pe care Veselin le-a semnat, deşi el nu era doar director general la operatorului de apă-canal de la care plecau banii, şi ci preşedinte al comitetului executiv al FC Caracal, unde ajungeau sumele.

Aberaţiile sale sunt susţinute în faţa magistraţilor, mai nou, şi de avocata Judith Fuchs din Craiova către care IGO SA a efectuat, sub domnia lui Veselin, plăţi nejustificate de 124.000 de lei în anii 2011 şi 2012. Judith Fuchs este consoarta, fără acte, a judecătorului Florin Cristian Veselin de la Judecătoria Caracal, nimeni altul decât nepotul fostului şef al IGO SA. Graţie fostei conduceri a societăţii, Judith Fuchs era plătită cu 5.000 de lei lunar în perioada în care reprezenta societatea în instanţă, deşi IGO avea doi consilieri juridici angajaţi cu acte-n regulă să facă asta.
(Publicat în Gazeta Noua din 1 aprilie 2014)

joi, 1 mai 2014

Fostul senator Zlăvog, în afaceri cu iz de mânărie la Găneasa



Fost senator PRM de Olt în perioada 2000 – 2004 şi consilier judeţean în mandatul 2008 – 2012, omul de afaceri Gheorghe Zlăvog şi-a pus lumea-n cap la Găneasa, unde deţine o căsoaie cât toate zilele, terenuri cumpărate din domeniul public, dar şi o afacere închegată, prin larga bunăvoinţă a autorităţilor locale, cu fonduri europene de peste 1,7 milioane de euro. Comportamentul său de moşier cu pretenţii dincolo de limita bunului simţ şi de lege supără mai mulţi localnici care îşi văd încălcate drepturile şi interesele legitime. Răspunzând sesizărilor acestora, am descins la faţa locului în documentare şi, interesându-ne de modul în care a dobândit fostul parlamentar PRM ceea ce are acum în comună, am găsit lucruri foarte interesante.

Costel MIREA

După 1990, Gheorghe Zlăvog a intrat în afaceri în domeniul construcţiilor. Cele două firme pe care le controlează, SC Romcristal SA şi SC Megalit SRL, i-au adus o bunăstare care se reflectă în casele şi terenurile pe care le deţine la Slatina, Predeal şi Tunari – Ilfov. În urmă cu mai mulţi ani, el şi-a extins averea şi în spaţiul rural, cumpărând imobile în comuna Găneasa, unde acum deţine o căsoaie cu etaj şi o afacere în domeniul piscicol durată cu fonduri europene de peste 1,7 milioane de euro, după ce a concesionat lacul de acumulare din localitate pe bucăţi. Afacerea, lăcomia şi aroganţa fostului senator aduc însă daune localnicilor.

După ce a concesionat lacul prevăzut cu baraj şi a creat un altul mai mic în vecinătate, pe un teren cumpărat de la o persoană fizică, a dispărut un pod construit din tuburi de beton pe canalul de scurgere al lacului principal. Podul servea la trecerea localnicilor din mai multe sate, printre cele două lacuri de acumulare, către proprietăţi agricole şi către o poiană unde oamenii îşi lăsau animalele la păscut. Dispărând podul cu pricina, a apărut un altul în aval, la nici 100 de metri distanţă, dar nu din tuburi (care au dispărut din zonă), ci din beton brut, opturând curgerea apei care, la fiecare ploaie serioasă, inundă terenurile agricole din zonă, creând pagubă localnicilor.

Plângeri şi termene nerespectate

„La ultimele inundaţii a fost prăpăd pe terenul meu şi pe alte terenuri din cauza acelui beton turnat de-a dreptul în canal. Nu cu mult timp înainte dădusem cu îngrăşăminte la grâu, o investiţie pierdută. Şi sunt mai multe probleme cu domnul Zlăvog. Când a săpat să toarne podul acela de beton, mi-au dispărut şi grămezile de bălegar pe care le aveam în vecinătate, la capul locului”, se plânge unul dintre localnici, Marin Bădicescu, care deţine teren în tarlaua cu pricina (T109) şi care a făcut mai multe sesizări ba la primărie, ba la prefectură.

Într-un final, prin 2012, a reuşit să urnească din loc o comisie constituită la nivelul primăriei, care a constatat la faţa locului abuzurile lui Zlăvog, punându-i acestuia în vedere, printre altele, să spargă podul-stăvilar şi să construiască un altul din tuburi de beton, pentru ca apa să aibă curgere liberă. Comisia a stabilit şi un termen – 15 martie 2012. Au trecut doi ani, iar grămada de beton e tot acolo.

Locul vechiului pod se află acum în stăpânirea fostului parlamentar, care a obţinut de la primărie încă o suprafaţă de teren de-a lungul canalului de scurgere, chipurile pentru întreţinerea barajului. Ceea ce nu ştiu localnicii este că, în înţelegere cu autorităţile locale, ex-senatorul Gheorghe Zlăvog a cumpărat cam toată zona împrejmuitoare a lacului. Aşa a dispărut „planul”, adică o cale de acces între Drumul Naţional 64 şi terenurile agricole ale oamenilor din satul Oltişor, care, de unde până mai ieri parcurgeau doar câteva sute de metri până la proprietăţile agricole, acum trebuie să ocolească peste trei kilometri, prin Enoşeşti (Piatra Olt) pentru a ajunge la terenuri.

Întrebat dacă cele relatate de cetăţeni sunt adevăruri, Gheorghe Zlăvog ne-a înşirat povestea în varianta sa, sărind cu grijă detaliile pe care le deţinem noi. A spus, printre altele, că vechiul pod nu el l-a dărâmat, ci primăria. Şi tot primăria a luat tuburile. Noul pod-stăvilar nu provoacă niciun fel de inundaţie, ci de vină este canalul colmatat şi plin de buruieni. Vorbim de canalul care preia apa din cele două lacuri ale sale şi care ar trebui să-i dea griji şi lui, nu doar autorităţilor. În rest, tot ce a concesionat şi a cumpărat în zonă a fost concesionat şi cumpărat cinstit şi legal. Cât de cinstit s-a făcut totul, vom arăta mai jos.

Coincidenţe suspecte

Căutând să parcurgem drumul lui Gheorghe Zlăvog către averea şi afacerile pe care le deţine azi în Găneasa, am găsit lucruri mai mult decât interesante. Deşi casa, neterminată atunci, a fost cumpărată cu mulţi ani înainte, Zlăvog nu a demarat nici o afacere în localitate decât după ce a ajuns senator. Concesionarea unei părţi a lacului de acumulare pe o perioadă de 49 de ani, prin intermediul firmei Megalit SRL, reprezentată legal la acea dată de soţia fostului senator, s-a făcut pentru o redevenţă de numai 1.470 de euro, plătită în două tranşe anuale (2004 şi 2005). Trebuie precizat că, tot atunci, una dintre firmele controlate de parlamentar a renovat şi sediul primăriei pentru o sumă frumoasă. Toate acestea se petreceau pe timpul primarului Ilie Tâlvănoiu.

Relaţiile excelente între Zlăvog şi autorităţi au continuat şi sub mandatul fostului primar Nicolae Preda (2008 – 2012). În acest interval, patronul de la Romcristal a reuşit, prin licitaţii ale căror anunţuri de participare erau publicate în publicaţii cu tiraj extrem de mic şi apariţii rare, să cumpere de la primărie suprafeţele de teren din jurul afacerii sale. Aşa a dispărut „planul” pe care localnicii îl foloseau din moşi-strămoşi, aşa a dispărut şi poiana din coasta proprietăţii lui Zlăvog, acolo unde oamenii îşi păşteau vitele.

Afaceri cu iz de mânărie

După ce, prin contractul 2290/30.09.2004, SC Megalit SRL a concesionat 1,75 ha din lac, restul luciului de apă a fost concesionat prin acte adiţionale, Primăria i-a concesionat apoi diverse suprafeţe de teren, printre care şi păşuni. În urmă cu trei ani, Consiliul Local Găneasa aproba, prin Hotărârea nr. 12 din 22.02.2011, vânzarea prin licitaţie publică a 13.524 mp de teren exact în zona de interes a fostului senator. Evident că, la licitaţia organizată în data de 17 iunie 2011, câştigătoare a ieşit SC Megalit SRL, care a avut doi concurenţi: o firmă de construcţii cu sediul în Slatina, care a oferit suma de 4.600 de lei pentru suprafaţă scoasă la mezat, şi o persoană fizică, tot din Slatina, care a oferit 4.200 de lei. Firma câştigătoare a oferit, cu totul şi cu totul „întâmplător”, cel mai bun preţ – 5.000 de lei.

Este momentul să spunem că, în dialogul nostru cu fostul senator, acesta spunea că s-a retras din afacerile cu construcţii pentru că azi lucrările se dau pe şpagă, iar el este o persoană cinstită. Cât de cinstit a fost Gheorghe Zlăvog la licitaţia din 17 iunie 2011 o spune identitatea celor care l-au concurat: firma de construcţii are sediul social la aceeaşi adresă cu firmele fostului senator, iar persoana fizică participantă este o rudă apropiată a sa, fost acţionar în SC Megalit SRL.

•••

Să mai spunem că bunele relaţii dintre ex-primarul Nicolae Preda şi ex-senatorul Gheorghe Zlăvog care s-au manifestat, odată, la nivel oficial, s-au transformat, ulterior, în relaţii de bună vecinătate. Pentru că, înainte de a i se sfârşi mandatul de primar, fostului edil i-a răsărit o gospodărie, cu acoperiş şi lac, chiar lângă gospodăria lui Zlăvog, unde îşi adăposteşte animalele şi utilajele agricole pe care le deţine.

(Publicat în Gazeta Nouă din 25 martie 2014)