marți, 19 februarie 2013

2012, anul marilor falimente cu cântec în Olt

Tribunalul Olt este din ce în ce mai căutat de VIP-uri care dau chix în afaceri

2012 este, de departe, anul marilor falimente în mediul privat de afaceri din județul Olt. Și nu de numărul de societăți comerciale care își declară neputința în a-și onora datoriile către terți vorbim, ci de faptul că firme de renume cu patroni faimoși și bogați dispar subit de pe piață. Printre cei care în ultimele luni au solicitat în instanță falimentul unor asemenea firme se numără Ioan Ciugulea, președintele PNL Olt, omul de afaceri liberal Gabriel Brătucu şi Gheorghe Bădiță, unul din cei mai potenți afaceriști din județ până în urmă cu doar câțiva ani. Unele dintre aceste falimente au însă toate elementele unor regii suspecte.

Falimentul este, pentru unii proprietari de afaceri, pur și simplu faliment. Procedura reprezintă, pentru alții, fie un mijloc de a masca fraude, fie unul de a stoarce sume mari de bani din valorificarea propriilor bunuri, în rând cu creditorii reali şi, poate, în dauna acestora.

Solicitări suspecte

Unul dintre falimentele de răsunet la cererea debitorului, de pe urma cărora proprietarii urmăresc câştiguri consistente în dauna creditorilor, este cel solicitat pentru SC Marconf SRL Piatra Olt, controlată de omul de afaceri Gheorghe Bădiţă, cercetat penal în mai multe dosare pentru fraudă, abuz în serviciu, înşelăciune şi pentru infracţiuni la Legea cecului. Imediat după solicitare, administratorul societăţii, Tania Bădiţă, şi alţi doi membri ai familiei s-au înscris ei înşişi la masa credală cu sume impresionante. Potrivit listei creditorilor întocmite la data de 29.02.2012, Tania Bădiţă, asociat unic al societăţii comerciale, are pretenţii la enorma sumă de peste 48 miliarde de lei vechi. Soţul său, Gheorghe Bădiţă, în calitate de asociat (deşi a ieşit demult din societate), figurează pe lista creditorilor cu peste 1,4 miliarde lei vechi, iar fiul celor doi, Marius Bădiţă (tot în calitate de asociat care nu mai este asociat), vrea şi el o halcă de peste 4,2 miliarde de lei. Şi asta nu este totul.



JUSTIFICARE Un extras de cont care dovedeşte că familia Bădiţă îşi este sieşi datoare 




SUSPICIUNE Documente în cazul falimentului Marconf în care creditorii n-au încredere (1)



De la familia Bădiţă pentru familia Bădiţă, via OUAI Piatra Olt

Pe lista creditorilor figurează şi Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) Piatra Olt, cu cea mai mare sumă solicitată, peste 82 miliarde de lei vechi. Organizaţia este controlată, însă, tot de familia Bădiţă. OUAI Piatra Olt a fost înfiinţată în 2008 şi până de curând l-a avut preşedinte chiar pe Gheorghe Bădiţă. Pentru motivarea cererii, la dosar au fost depuse nişte documente de autenticitatea cărora unii creditori se îndoiesc. Este vorba de factura nr. 0007/02.08.2010 în valoare de 8.828.091 RON, contravaloarea contractului nr. 6 din data de 3 mai 2010 (nu se specifică denumirea produselor sau a serviciilor prestate) şi factura nr. 0010/17.01.2011, de peste 4,4 milioane de lei noi, „contravaloare a livrării de apă pentru sezonul de irigaţii 2010 – 2011“, în baza contractului nr. 4 din 7 ianuarie 2011. Ei bine, la acest capitol a cam zbârcit-o organizaţia utilizatorilor de apă din Piatra Olt, pentru că, deşi s-au executat lucrări de întreţinere şi reparaţii (ghici de cine!) în valoare de miliarde de lei vechi, instalaţia n-a funcţionat cam deloc. Adică a funcţionat o dată preţ de câteva minute, după care apa a început să buşnească prin mai multe locuri, pentru că instalaţia a cedat. Aşa declară foşti angajaţi ai SC Marconf SRL.

Ca solicitarea zecilor de miliarde să fie „beton“, la dosar a fost depus şi un extras de cont care face varză sumele din cele două facturi (sau facturile au fac varză sumele din extrasul de cont – tot aia). Este cazul să amintim că cei care controlează SC Marconf SRL au mai utilizat documente fiscale fictive în cazul unei solicitări de rambursare a TVA care se ridica la circa 35 miliarde de lei. Suma a fost solicitată în baza unor facturi fictive pentru nişte utilaje cumpărate de Marconf care n-au fost niciodată găsite de inspectorii fiscali, după cum nici firma de la care ar fi fost achiziţionate n-a fost găsită pentru că n-a existat niciodată.



SUSPICIUNE Documente în cazul falimentului Marconf în care creditorii n-au încredere (2)



Falimente liberale

Un alt faliment care reţine atenţia, tot la cererea debitorului, este cel al SC Delta Star SRL Slatina, controlată de preşedintele PNL Olt, Ioan Ciugulea. Înfiinţată în 1994, societatea a asigurat confortul familiei Ciugulea, aducându-i renumele de familie înstărită. Zice-se că firma a fost sufocată de datorii la stat şi la parteneri de afaceri pe care nu a mai putut să le onoreze. Dincolo de instituţiile care reprezintă statul, printre creditori se numără bănci, dar şi firme foarte cunoscute pe plan local, precum firma senatorului UNPR Ion Toma, SC Scadt SA, SC Comtech Co SRL (patron – Constantin Bărbulescu Goanţă), SC Padrino SRL (Mircea Zăvelcă), Decora-Stil SRL, Bebe Transrom SRL (Alexandru Manea) sau firma colegului de partid al lui Ciugulea, Marian Taifas, SC Romtimex SRL. Debitoarea înregistrează datorii şi către SC Delta Grup Cons SRL Slatina, înfiinţată în 2007 de însuşi Ioan Ciugulea, alături de colegii săi de partid Dănuţ Codan, preşedintele PNL Slatina, Ştefan Gherghina şi de Dănuţ Oprea.



HOP Ioan Ciugulea, preşedintele PNL Olt – pe cale de a sărăci (sic!)


În timp ce colegul şi şeful său ierarhic de partid a cerut el însuşi declararea stării de insolvenţă, preşedintele PNL Slatina, Dănuţ Codan, se luptă în instanţă ca firma sa, SC Bacomet-Construct SRL, să nu fie declarată insolventă, aşa cum doreşte un creditor din Bucureşti, SC NBG Leasing IFN SA, care a solicitat Tribunalului Olt deschiderea procedurii de insolvenţă pentru banii pe care firma slătineană i-i datorează.

Brătucu a sărăcit

Alte două falimente asupra cărora planează suspiciuni au fost solicitate de cunoscutul om de afaceri Gabriel Brătucu. La data de 2 februarie anul acesta, instanţei i-a fost solicitată, în dosarul 660/104/2012, deschiderea procedurii insolvenţei în cazul SC Prodal SRL, dar totodată administratorul a contestat lista preliminară a creditorilor. După numai o zi, pe 3 februarie, Brătucu cere insolvenţa în cazul unei alte firme cunoscute pe care o controlează, SC Gabi Plast SRL.

Înfiinţată în 1994, SC Prodal SRL, cunoscută ca una dintre cele mai profitabile societăţi comerciale din Slatina, s-a ocupat de turnarea metalelor neferoase uşoare, domeniu extrem de mănos în Olt în ultimii 15 ani în judeţ, dar şi foarte alunecos la capitolul respectării legii. Doar în ultimii 10 ani firma a înregistrat un profit net de circa 30 miliarde de lei vechi, la o cifră de afaceri de peste 404 miliarde de lei vechi – în 2010. În trecut firma avea trei acţionari, alături de Gabi Brătucu şi Ion Pravăţ găsindu-se şi senatorul PDL Mihai Niţă, care s-a retras din societate în 17 septembrie 2008.

Foarte profitabilă s-a dovedit de-a lungul vremii şi SC Gabi Plast SRL. Înfiinţată în 2006 având drept activitate principal fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic, societatea a adus familiei Brătucu peste 12,4 miliarde de lei vechi, profit net.
Ambele firme au jucat, în ultimii ani, pe piaţa comerţului cu lingouri de aluminiu. Cele două societăţi s-au aflat, anul trecut, în centrul unui scandal privind fraudarea statului prin returnări ilegale a TVA, scandal în urma căruia directoarea de atunci a Finanţelor Publice Olt, Elena Gherghină, a căzut, prin detaşare, pe o funcţie inferioară. „Din verificările efectuate la DGFP Olt au rezultat o serie de aspecte improprii unei bune aplicări a prevederilor legale, întrucât s-a constatat că, prin inspecţiile fiscale derulate la agenţii economici care comercializează lingouri de aluminiu, organele fiscale au acceptat două modalităţi de aplicare a regimului TVA: atât cel al taxării inverse, cât şi cel al taxării normale. A fost solicitată efectuarea mai multor reverificări în cazul unor agenţi economici care au derulat operaţiuni de comercializare cu lingouri de aluminiu şi care au beneficiat de rambursarea TVA, precum şi în cazul altor agenţi economici care au furnizat astfel de lingouri de aluminiu către operatorii economici care au solicitat rambursări de TVA. Faţă de aceşti agenţi economici există prezumţia implicării în circuite de livrare fictivă a unor lingouri de aluminiu în vederea obţinerii nejustificate a unor rambursări TVA. Acţiunile de reverificare/verificare dispuse sunt în curs de derulare în vederea stabilirii eventualelor prejudicii la bugetul de stat“, se arată în raportul Curţii de Conturi.


 STRATEGIE Liberalul Gabriel Brătucu îşi bagă în faliment firmele acuzate de fraudă


La DNA

Întreaga poveste a ajuns şi în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie. „În conformitate cu prevederile Programului de activitate pe anul 2011, Camera de Conturi Olt a efectuat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt două acţiuni, astfel: «Controlul respectării prevederilor legale privind formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului de stat, bugetelor asigurărilor sociale şi bugetelor fondurilor speciale» şi «Auditul performanţei privind colectarea impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului public». Menţionăm că, în prezent, informaţiile cu privire la rezultatele acestor controale nu au caracter public, deoarece actele de control au fost transmise, prin adresa nr. 807/03.10.2011, la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Craiova“, susţine Serviciul de comunicare, imagine şi relaţii publice din cadrul Curţii de Conturi a României.

Deşi firmele au datorii la stat, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt s-a opus hotărârii instanţei de a dispune deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei în ambele cazuri. De ce?

Explicaţii oficiale şi amănunte neoficiale

Întrebat despre seriozitatea unor asemenea falimente, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Olt, Dorel Mocan, a ocolit un răspuns franc, alegând să dea o explicaţie de specialist numărului mare de firme care au intrat în faliment în ultimii ani. „Falimentele firmelor din ultimii ani au fost generate de lipsa lichidităţilor, iar lipsa lichidităţilor are mai multe cauze. Una ar fi gestionarea incorectă a ceea ce înseamnă dirijarea fluxurilor de numerar din firme. O alta ar putea fi cheltuirea banilor pe lucruri care nu justifică investiţiile, bani care, la vreme de criză, ar fi putut salva firma. În cel de-al treilea rând, dar nu cel de pe urmă, vorbim de stat. Statul, deşi a rămas, în plină criză, cu buzunarele goale, cu un buget foarte strâns, deci, a continuat să contracteze lucrări, să facă investiţii în infrastructură, lucrări pe care le-a plătit şi le plăteşte cu mare întârziere. Vorbim, aşadar, de firme care au lucrat mult cu statul şi care, deci, au rămas fără lichidităţi“, a explicat Dorel Mocan.

Repetând întrebarea legată de falimentele care nasc suspiciuni, preşedintele CCIA Olt a dat câteva amănunte, după ce a ieşit însă din pielea omului oficial, precizând că discuţia derulată în aceste condiţii nu trebuie să fie dată publicităţii. Ne conformăm. În multe cazuri tăcerea este mai sugestivă decât cele mai colorate şi vii expresii.

Citeşte şi
Porsche Leasing România a asmuțit executorii judecătorești pe patronul de la Algrup, Ion Mînzat
Unul din misterele Giocondei a fost descoperit de un slătinean: Ştefan Stoenică 
Primarul din Slătioara, cercetat penal pentru fals intelectual şi uz de fals  
Spionaj la Direcţia pentru Cultură Olt
DGFP Olt face afaceri de miliarde cu o firmă implicată într-un dosar de corupţie 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu