Tunuri financiare de sute de mii de euro la APIA Olt

Pentru că legislaţia este una permisivă în ceea ce priveşte acodarea subvenţiei în agricultură, escrocii au dat năvală în rând cu fermierii cinstiţi asupra fondurilor europene şi autohtone puse la dispoziţia celor care muncesc sau întreţin legal terenurile agricole. Fraudarea fondurilor în acest domeniu şi-a făcut simţită prezenţa şi în judeţul Olt, unde spanioli, italieni, dar şi români au dat adevărate tunuri prin intermediul unor firme înfiinţate în acest scop. Mai grav este că autorităţile sunt neputincioase în recuperarea milioanelor de euro care intră fraudulos în teşchereaua acestor escroci.

Costel MIREA

Subvenţiile agricole acordate de Uniunea Europeană şi de Guvernul României în sectorul vegetal (SAPS – schema unică de plată pe suprafaţă) sunt cel mai uşor de fraudat. Trebuie doar să înfiinţezi o firmă cu obiect de activitate în domeniul agriculturii, să găseşti oamenii potriviţi (uşor de amăgit) cu care să închei contracte de arendă pentru terenurile ce le aparţin şi să soliciţi plata pe suprafaţă. Nu trebuie să munceşti pământul. Dacă firma nu pică la control (care se face pe un anumit eşantion stabilit prin analiza de risc sau prin selecţie aleatoare), îţi iei sutele sau milioanele de euro şi pe-aci ţi-e drumul. Dacă specialiştii APIA te iau, totuşi, la ochi şi, la control, găsesc pe terenul pentru care soliciţi sprijinul pe suprafaţă doar buruieni, nu păţeşti nimic. Ţi se ia doar dreptul de a mai solicita subvenţia vreme de trei ani (sancţiune multianuală). Dacă ai apucat să bagi la teşcherea câteva sute de mii de euro şi tunul dat autorităţilor este descoperit, devii debitor dat pe mâna celor de la Finanţele Publice, pentru executare. În acest caz, îţi lichidezi firma şi ai dispărut. Nu de tot. Înfiinţezi altă societate, cauţi un alt loc de acţiune şi o iei de la capăt. Să dăm exemple concrete.

Caracatiţa italiană

În 2008, doi italieni, Luca Serena şi Renzo Rondinini, au preluat o societate comercială de la două persoane din Bucureşti prin cesiune de acţiuni, Firma se numea SC Textile Industrie SRL, denumire schimbată de noii acţionari în SC K27 Dezvoltare şi Promovare Investiţii SRL, specializată în activităţi de servicii suport pentru întreprinderi. În 2009, acţionarii italieni se înmulţesc prin majorare de capital, schimbând denumirea firmei în Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL şi activitatea principală a acesteia în cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase. În 10 februarie 2009, firma descinde în Olt, iar în 2010 italienii preiau în arendă aproape 2000 de hectare de terenuri agricole pe raza localităţilor Drăgăneşti-Olt, Făgeţelu, Pleşoiu, Leleasca, Teslui, Curtişoara, Găneasa şi Spineni şi depun la APIA cerere pentru acordarea subvenţiei aferente lucrărilor agricole. În urma unor sesizări, specialiştii APIA au efectuat în 2011 un control pe teren în urma căruia au constatat că toată suprafaţa pentru care se solicitase plata pe suprafaţă era pârloagă. Suma pe care urma să o primească de la APIA era de peste 100.000 de euro. Controlul inopinat al celor de la APIA a împiedicat acţiunea de fraudare aflată în plin avânt. Dar SC Sanson Energy SRL nu a putut fi împiedicată. Firma, înfiinţată în 2011 şi aparţinând tot unor italieni, printre membrii fondatori numărându-se şi Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL, a primit peste 112.000 de euro pentru terenuri luate în arendă pe raza localităţilor Făgeţelu, Leleasca şi Spineni şi, evident, nemuncite. Firma, administrată de Antonio Salati, domiciliat în localitatea Nepi, Italia şi de Sergio Sole, cu domiciliul în localitatea italiană Montalto di Castro (ambele în regiunea Lazio), a dat tunul şi nu a mai revenit cu altă cerere anul acesta. Ceilalţi acţionari ai firmei, alături de cei doi administratori (fiecare cu câte 9% din pachetul de acţiuni) şi de Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL sunt doi italieni din Roma, Luca Gianforchetti şi Claudio Cipollone. Ţinând cont că cel mai consistent procent de acţiuni (49%) este deţinut de Seada Soft Energy & Agriculture in Danubian Area SRL, afacerea îi aparţine. Aceeaşi firmă mai controlează 49% din acţiunile SC Sebalu Agri Natural SRL Bucureşti, care în 2011 a avut ghinionul unui control al APIA ce a pus capăt unei alte fraude în pregătire. Firma, cu sediul în Slatina şi administrată de o anume Claudia Maria Dugulan din Orşova, acţionară în societate prin SC Mudu’ Natural Oil SRL, care deţine 51%, luase în arendă peste 400 de hectare de teren pe raza comunei Laloşu, Vâlcea, o pârloagă „mulsă” de subvenţia agricolă şi de alte firme cu acţionari străini.

Tun şi în sudul judeţului

La sfârşitul anului 2011, peste 250 de proprietari de terenuri agricole au dat în judecată firma SE.ME. Agro-Energia SRL Bucureşti, controlată tot de cetăţeni italieni, pentru rezilierea contractelor de arendă încheiate cu aceasta. Firma arendase terenuri în sudul judeţului, la Gura Padinii şi Gârcov, iar oamenii nu primiseră nimic pentru că suprafeţele agricole au rămas nemuncite. Reclamanţii au avut câştig de cauză în 6 martie 2012, când instanţa de judecată le-a admis cererile. Da, dar între timp firma a primit în cont valoarea subvenţiei solicitate în contul terenurilor arendate, adică peste 67.000 de euro. După care acţionarii au dispărut.

Nu doar italienii s-au năpustit la APIA Olt, ci şi cetăţeni spanioli (SC Catalana Agroinvest SRL este un exemplu grăitor), dar şi firme cu acţionari români (SC Avi Agistino SRL Coloneşti).

•••

Aceste practici care, în opinia noastră, intră sub incidenţa Codului Penal, scapă nepedepsite. Aşa cum arătam în debutul acestui material, APIA nu are decât competenţa de a aplica sancţiunea multianuală sau, după caz, de a stabili debite care ajung la Finanţe, pentru executare. De regulă, persoana juridică nu ajunge să fie executată pentru că are la îndemână mijloace de a-şi pierde urma. După ştiinţa noastră, băieţii de la „Doi şi-un sfert” s-au ocupat de acest fenomen. Printre informaţiile stocate n-or fi şi date despre implicarea autorităţilor române, la diferite etaje, în astfel de lovituri?