Liberalii au lăsat Oltul fără banii alocaţi pentru restaurarea monumentelor istorice

După ce zeci de conace care au aparţinut unor mari familii boiereşti şi care reprezentau pentru judeţul Olt un patrimoniu istoric inestimabil au fost rase, după 1990, de pe faţa pământului, iresponsabilitatea decidenţilor politici continuă să facă rău judeţului. Deşi mai multe edificii cuprinse în Lista Monumentelor Istorice, majoritatea lăcaşuri de cult, urmau să primească, în baza unor avize favorabile, finanţare de la bugetul de stat pentru restaurare, liberalii, care au controlat Ministerul Culturii în Guvernul USL, au tăiat toate aceste obiective de pe lista Programului Naţional de Restaurare, fiind lăsate de izbelişte inclusiv edificiile publice la care fuseseră demarate lucrări de restaurare-consolidare.

Costel MIREA

În urmă cu aproape doi ani, factorilor responsabili pentru monumentele istorice din Olt le mijiseră speranţele, după ani de demersuri pe la instituţiile abilitate, că mai multe lăcaşuri de cult şi alte edificii cuprinse în Lista Monumentelor Istorice vor putea fi restaurate. Prin adresa nr. 934/11.04.2012, Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) informa Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) Olt că judeţul nostru figura în Programul Naţional de Restaurare (PNR) cu cinci monumente istorice. Era vorba de Mănăstirea Brâncoveni (restaurarea picturii la Bolniţa Sfinţilor Împăraţi), Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din comuna Şerbăneşti (sat Şerbăneştii de Jos), Casa Memorială „Iancu Jianu” din Caracal, Biserica „Sfântul Nicolae şi Sfântul Grigorie” din Osica de Sus (sat Ostrov) şi Mănăstirea „Seaca Muşeteşti” (sat Seaca, comuna Poboru).

Prin adresa 3.722/30.07.2012 transmisă tot Direcţiei pentru Cultură Olt, INP preciza că în Programul Naţional de Restaurare Redistribuire pe 2012 (prin care se realocau bani necheltuiţi la alte obiective) au fost introduse şi alte monumente istorice din Olt, enumerând încă patru obiective: Cetatea romano-bizantină „Sucidava” din Corabia, Casa Hagiescu Mirişte, azi Muzeul de Etnografie Caracal, Biserica „Sfinţii Voievozi” din Balş (Mâineşti) şi Biserica „Sfântul Dumitru” din comuna Voineasa (sat Blaj).

La cererea INP, pentru aceste obiective s-au făcut mari eforturi ca, într-un timp extrem de scurt, să se obţină documentaţiile cerute pentru contractarea serviciilor de elaborare a proiectelor de consolidare şi restaurare, în condiţiile în care multe dintre lăcaşurile de cult nu aveau documente de proprietate şi, evident, nici carte funciară. Totul în zadar, după cum se va vedea în cele ce urmează.

Pixul-ghilotină al ex-ministrului Barbu

Un alt document oficial al INP, înregistrat sub numărul 5.538/26.10.2012, arăta că pentru toate cele nouă monumente istorice au fost alocate şi sumele necesare restaurării şi consolidării lor. Directorul de atunci al INP, Cristian Vasile Petcu, informa Direcţia pentru Cultură Olt că pentru şase monumente istorice din lista finală au fost alocate fonduri pentru atribuirea contractului de achiziţie publică a serviciilor de proiectare, la nivelul a 50.000 de lei pentru fiecare obiectiv.

Mai mult, la trei dintre aceste obiective, Mănăstirea Brâncoveni, Biserica „Ioan Botezătorul” din Şerbăneşti şi Casa Memorială „Iancu Jianu” Caracal, au fost demarate lucrările de restaurare-consolidare. Când nimeni nu se aştepta decât la finalizarea tuturor acestor proiecte, ministru liberal al Culturii de atunci, Daniel Barbu, a oprit iremediabil robinetul finanţărilor. Dintre lucrările începute, doar la Mănăstirea Brâncoveni restaurarea picturii nu a fost oprită.

La biserica-monument istoric din Şerbăneşti proiectul s-a înecat ca ţiganul la mal, lucrările fiind oprite pe nepusă masa, anul trecut, după ce au fost realizate în proporţie de peste 80%, situaţie întâlnită şi la Casa „Iancu Jianu” din Caracal. De banii alocaţi pentru achiziţia serviciilor de proiectare în celelalte cazuri nu s-a mai auzit nimic. Nici unul dintre aceste obiective nu se mai regăseşte, din 2013 încoace, în Programul Naţional de Restaurare, după ce au fost îndepărtate din listă de liberalul Daniel Barbu. Nimeni nu îşi explică gestul acestuia, specialiştii în domeniu susţinând că PNL, prin fostul ministru al Culturii, a adus un imens deserviciu judeţului.

Eschivă

Fost ministru al Culturii pentru o scurtă perioadă de timp, deputatul liberal Gigel Ştirbu, preşedintele PNL Olt şi preşedinte al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, se eschivează de la un răspuns sincer pe acest subiect, utilizând critica la adresa Guvernului USL.

„Ponta a redus bugetul Ministerului Culturii”, a spus Ştirbu, făcându-se că uită faptul că partidul pe care îl reprezintă făcea parte din Executiv şi că cei ce au avut pâinea şi cuţitul culturii române în ultimii ani au fost liberalii.

Eschiva liderului PNL Olt nu ajută cu nimic, spre exemplu, biserica-monument istoric din Şerbăneşti la care lucrările au fost sistate la turlă, edificiul fiind astfel lipsit de „cireaşa de pe tort”, aşa cum spunea un preot din zonă care a adresat memorii peste memorii la toate instituţiile responsabile pentru ca lăcaşul de cult să nu fie lăsat de izbelişte aproape de finalul lucrărilor – demersuri zadarnice. Surse din mediul cultural al Oltului îi suspectează pe liberali că măsura eliminării obiectivelor cu pricina din Programul Naţional de Restaurare a fost rodul unei intenţii cu ţintă precisă, de vreme ce altor judeţe nu le-a fost tăiată finanţarea la acest capitol.

Conducerea Direcţiei pentru Cultură Olt, care ne-a pus la dispoziţie informaţii amănunţite pe această temă, susţine că nu ştie cum s-au pierdut pe drum banii alocaţi judeţului.

„Totul era pe un făgaş normal, lucrurile decurgeau bine şi, deodată, a dispărut finanţarea. Ştim că propunerile noastre au fost introduse în Programul Naţional de Restaurare, că ele au primit aviz favorabil pentru finanţare, că unele lucrări au şi fost demarate, apoi toate au dispărut din PNR. Mai mult nu ştim”, susţin cei de la DCPN Olt.

Aşa stând lucrurile, noua listă cu cele 21 de biserici monumente istorice propuse de DCPN Olt pentru includerea în PNR în 2013 nu a avut nici o şansă. Mai greu decât începerea lucrărilor este reluarea lor după un timp, este de părere pictorul, sculptorul, arheologul şi muzeograful Traian Zorzoliu.

„Este o pierdere foarte mare faptul că aceste proiecte nu au continuat, în primul rând pentru că o revenire asupra proiectelor începute greu se mai face. Mai este o problemă, că dacă laşi lucrările începute şi neterminate dacă nu se revine repede asupra lor să fărâmă totul, şi mă refer aici la anumite lucrări. În orice caz, anul acesta nu se mai face nimic pentru că este an electoral. Dacă se făcea ce s-a început era bun făcut, dar aşa…”, afirmă Traian Zorzoliu.

Pentru obţinerea documentaţiilor solicitate de Institutul Naţional al Patrimoniului în vederea alocării de fonduri obiectivelor din Olt s-au chinuit inclusiv primari liberali, precum primarul din Stoicăneşti şi primarul oraşului Balş, la care liderul PNL Olt va merge acum să le ceară voturi pentru euroscrutinul din 25 mai.
Publicat în Gazeta Nouă din 29 aprilie 2014