Cum se fură o moşie cu acte false. Proprietatea Oroveanu de la Brâncoveni

După 1990, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere a atras nu doar foşti proprietari sau, după caz, moştenitori ai acestora, ci şi escroci care s-au folosit de documente false pentru a-şi însuşi ceea ce nu le-a aparţinut niciodată. Judeţul Olt nu a fost ocolit de astfel de ilegalităţi. 100 de hectare de teren agricol de pe raza comunei Brâncoveni care a aparţinut, înainte de exproprierile aplicate de regimul comunist în 1945 şi 1948, familiei boiereşti Oroveanu a ajuns în proprietatea unei românce din America prin utilizarea unui testament fals. Terenul a intrat, ulterior, în proprietatea omului de afaceri slătinean Constantin Deaconu, zis Titi Blondu’, care a cumpărat suprafaţa de la falsa moştenitoare. Potrivit documentelor în posesia cărora am intrat, se pare că afaceristul nu a fost chiar un simplu cumpărător de bună-credinţă. Modul de lucru este acelaşi cu cel care l-a îmbogăţit pe Titi Blondu’ cu întinse terenuri agricole şi forestiere pe raza comunei Dăneasa, achiziţionate de la aceeaşi persoană din SUA, care a intrat în posesia lor tot în baza unui testament fals.

Costel MIREA

Moşia familiei Oroveanu de la Brâncoveni, sat Văleni, cuprindea un conac cu mai multe anexe şi terenuri agricole. Toate acestea au rămas unei persoane intrate prin alianţă în familia Oroveanu, Margareta Oroveanu, fostă Balasz. Din partea acesteia a apărut, în 1952, un testament olograf prin care îi lăsa unui nepot al său, Mihail T. Oroveanu, profesor universitar de drept, întreaga moşie. În 1954 un alt testament îl întărea pe primul. Testamentele au fost folosite de nepot 44 de ani mai târziu pentru obţinerea certificatului de moştenitor nr. 158/19.09.1996, eliberat de notarul public Ileana Tomescu din Bucureşti. În 1998, profesorul de drept a trecut la cele sfinte, iar fiica sa, Mihaela Alexandra Oroveanu, cetăţean român cu domiciliu în SUA, a solicitat autorităţilor din Brâncoveni reconstituirea dreptului de proprietate, ca unică moştenitoare a tatălui său. Terenul fusese pregătit din timp de tatăl femeii, care se pare că a legat relaţii cu fostul primar al comunei, Ion Iordache, decedat în 2004, dar a cărui fiică, Carmen Georgeta Iordache (ulterior Guzun) a devenit mandatar al americancei de origine română pentru a-i obţine acesteia averea Orovenilor şi a o valorifica.

Carmen Guzun era foarte bună prietenă pe atunci cu omul de afaceri Constantin Deaconu, cu care, în calitate de mandatar, a încheiat un pre-contract de vânzare-cumpărare a tuturor bunurilor din judeţ care au aparţinut atât familiei Oroveanu, cât şi familiei Comăneanu (Dăneasa) înainte ca autorităţile să elibereze titlurile de proprietate pe numele falsei moştenitoare. Documentul, intitulat „Promisiune bilaterală de vânzare cumpărare”, a fost semnat de cei doi în 25 mai 2006 şi autentificat de notarul Veronica Constantinescu din Slatina. Contractul prevedea vânzarea unei cote indivize din suprafaţa de 100,09 ha de teren forestier şi 200 hectare de teren arabil, printre acestea regăsindu-se şi terenul din Brâncoveni. Preţul terenului arabil fusese fixat la 250.000 de lei, iar cel forestier 4.000 de lei.

Tranzacţia s-a realizat prin noiembrie 2006 după o întreagă poveste în urma căreia fiica primarului din Brâncoveni a fost scoasă din schemă, mandatar al falsei moştenitoare din SUA devenind chiar Titi Blondu’, care şi-a vândut lui însuşi terenurile, întrucât cumpărătoare a fost firma de construcţii a afaceristului, SC Celulobloc SA. Pentru că pe raza comunei Brâncoveni nu mai era teren liber, peste 50 de hectare au fost puse la dispoziţie din domeniul public al statului pe raza localităţii Brebeni.

Anchetă

După ce frauda a fost descoperită de o familie din Bucureşti căreia fiica lui Mihail Oroveanu le-a suflat în acelaşi fel dreptul asupra unor terenuri din judeţ, procurorii au stabilit în urma unei anchete că testamentele în temeiul cărora a fost eliberat certificatul de moştenitor utilizat de femeia din America pentru a obţine terenurile din Brâncoveni au fost nişte falsuri. Potrivit anchetatorilor, testamentele nu au fost întocmite de proprietară, ci direct de tatăl celei care avea să intre în posesia averii. Deşi, potrivit scriptelor, certificatul de moştenitor nr. 158/19.09.1996 a fost eliberat de notarul public Ileana Tomescu din Bucureşti, aceasta a declarat, ulterior, poliţiştilor că în arhiva ei nu se găsesc date referitoare la acest document. De reţinut că aceeaşi notăriţă a mai eliberat, tot pe numele profesorului Mihail T. Oroveanu, un certificat de moştenitor la baza căruia au stat alte două testamente false.

„În urma cercetărilor efectuate de organele de cercetare penală a fost descoperită persoana ce a scris testamentele datate 08.04.1952 şi 08.11.1972 în persoana numitului Oroveanu T. Mihai (...). La această conculzie s-a ajuns în baza a două rapoarte de constatare tenhico-ştiinţifică grafică întocmite de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Olt, pe baza unor înscrisuri ce provin cu certitudine de la numitul Oroveanu T. Mihai, profesor de drept la mai multe universităţi particulare din Bucureşti. Înscrisurile intitulate testamente olografe, falsificate de acesta au stat la baza emiterii certificatelor de moştenitor folosite ulterior de el personal şi, după decesul său, de fiica acestuia la revendicarea drepturilor de moştenire ale autorilor iniţiali...”, se arată într-o rezoluţie din 2011 a şefului Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, prim-procurorul Cristian Popescu.

Vinovaţi în libertate

În ciuda faptului că s-a dovedit oficial că testamentele au fost nişte falsuri, toată lumea implicată în această înşelătorie a scăpat: autorul falsurilor pentru că a decedat între timp, notăriţa din Bucureşti – pentru că s-au prescris faptele, iar americanca de origine română - pentru că n-ar fi ştiut ce a făcut tatăl ei şi, mai mult decât atât, pentru că, deşi „a fost citată corect la domiciliul său din SUA, nu s-a prezentat la audieri”. Punct.

Miza întregii poveşti se conturează astăzi clar: Titi Blondu’ s-a văzut cu o grămadă de teren arabil cumpărat la o valoare cu mult sub preţul practicat la vremea aceea în zonă, iar fiica falsificatorului a primit nişte zeci de mii de dolari de pe urma unor bunuri care nu i-au aparţinut niciodată. Cumpărătorul de bună-credinţă în care pozează azi Titi Blondu’ nu a fost chiar de bună-credinţă. El s-a implicat activ în procesul de retrocedare a terenurilor; Gazeta Nouă deţine documente în acest sens. Pentru că în cazul de faţă vorbim de terenuri scoase din domeniul public al statului pentru a fi puse la dispoziţia unor escroci, organele abilitate ar putea redeschide dosarul.

Publicat în Gazeta Nouă din 8 aprilie 2014