Slatina, „bombardată” de radiaţii electromagnetice. Pericolul antenelor GSM

Populaţia Slatinei este supusă, de peste un deceniu, radiaţiilor electromagnetice emise de antenele GSM amplasate pe multe dintre blocurile-turn ale oraşului. În ciuda faptului că, oficial, efectele nocive asupra sănătăţii umane produse de acest tip de radiaţii nu sunt recunoscute de autorităţi, în lume există din ce în ce mai multe cazuri în care oamenii acuză diverse anomalii ce le perturbă confortul sau anumite afecţiuni, unele care pot favoriza mutaţii genetice dintre cele mai grave, potrivit unor studii ştiinţifice. Deşi, pe de o parte, instituţiile de sănătate publică susţin că nivelul radiaţiilor emise nu este atât de ridicat încât să ne afecteze sănătatea, pe de altă parte statul român recunoaşte, din 2006 încoace, că efectul radiaţiilor este nociv pentru sănătatea umană - şi o vom dovedi în cele ce urmează. Cu toate acestea, legislaţia din România este una extrem de favorabilă companiilor de radiocomunicaţii, în vreme ce state precum Franţa sau Germania au început să ia măsuri pentru restricţionarea libertăţii de acţiune în ceea ce priveşte amplasarea antenelor.

Costel MIREA

Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Olt, numai în perioada 2006 - 2012 patru firme de telefonie mobilă au solicitat acord de mediu în 15 cazuri pentru proiecte de amplasare a unor staţii fixe de emisie/recepţie destinate telefoniei mobile în sistem GSM pe blocuri de locuinţe din Slatina şi Caracal.

Este vorba de SC Orange România SA, SC Vodafone România SA, SC RCS&RDS SA şi SC Cosmote Romanian Mobile Telecomunications SA. La solicitările operatorilor de telefonie mobilă, APM decide clasarea notificărilor, deoarece „proiectele propuse nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată”. De altfel, legislaţia românească este extrem de permisivă în privinţa acestui domeniu, prin faptul că o asemenea activitate nu este prevăzută deloc de legislaţia de mediu şi nici de cea care reglementează sănătatea publică, pe considerentul că ea nu are un impact major sau semnificativ asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii publice. Lucrurile nu stau, însă, chiar aşa.

Efecte nocive

Potrivit specialiştilor, montarea şi punerea în funcţiune a antenelor GSM pe terasele apartamentelor locuite permanent de oameni le cauzează acestora multiple traume fizice şi morale, producându-le suferinţe psihice care le modifică în sens negativ personalitatea. Antenele GSM lucrează la o frecvenţă de 900 MHz sau de 1800 MHz.

„La această extrem de înaltă frecvenţă, caracteristică razelor X, particulele electromagnetice au suficientă energie pentru a rupe legăturile chimice din interiorul organismelor vii. Aşa se explică faptul că razele X distrug materialul genetic al celulelor şi cresc foarte mult probabilitatea apariţiei cancerului sau a naşterilor mutante”, susţine lt. col. Theodor Thobescu, extrem de bine documentat pe această latură de interes.

De asemenea, dr. ing. Mircea Manolescu, doctor în radiaţii şi administrator al unei firme care efectuează măsurători ale câmpului electromagnetic, a declarat pentru Gazeta Nouă că plaja efectelor acestui tip de radiaţii asupra sănătăţii umane este foarte întinsă şi cuprinde numeroase manifestări.

„În funcţie de intensitatea şi durata radiaţiei absorbite de organism, efectele se situează pe o plajă destul de întinsă, de la ieşirea din situaţia de confort până la efecte grave asupra sănătăţii umane. Radiaţiile electromagnetice emise de antenele de telefonie mobilă pot produce stres, insomnii, dureri de cap, slăbirea imunităţii, oboseală anormală, nervozitate, creşterea riscului de cancer şi de pierdere a sarcinii, tulburări de concentrare şi de memorie. De asemenea, oamenii afectaţi de aceste radiaţii se pot îmbolnăvi de Alzheimer şi de alte boli neurodegenerative”, susţine dr. ing. Mircea Manolescu.

Deşi nu o spune răspicat, statul român recunoaşte nocivitatea radiaţiilor electromagnetice neionizante emise de antenele de telefonie mobilă prin acordarea unui spor de până la 10% din salariul de bază pentru condiţii vătămătoare funcţionarilor publici „care desfăşoară activitate în autorităţile şi instituţiile publice în care funcţionează instalaţii ce generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă produse de emiţători pentru comunicaţii, instalaţii de microunde, instalaţii de curenţi de înaltă frecvenţă” (Ordonanţa nr. 2/2006).

Valorile maxime admisibile, impuse de lobbyişti

„În anul 2008 nivelul de radiaţii era de circa 10 milioane de ori mai mare faţă de anul 1950. Între timp, au fost montate şi mai multe antene şi, în plus, a apărut tehnologia 4G, care face ca cifra enunţată să fie astăzi mult mai mare”, a explicat dr. ing. Mircea Manolescu.

El ne-a dat amănunte şi de ce este dăunător câmpul electromagnetic.

„Explicaţia se situează la nivel celular: celulele vii în condiţii normale de funcţionare au un câmp electric şi magnetic propriu. Dacă aceste celule se găsesc într-un câmp cu valori mai mari decât cele proprii nu mai funcţionează normal. Ca urmare vor apărea dureri de cap, oboseală, somnolenţă, lipsă de concentrare, somn agitat, tendinţa de îngrăşare, scăderea fertilităţii, impotenţa, Alzheimer, leucemie, tumori cerebrale şi lista e lungă”, susţine dr. ing. Mircea Manolescu.

Cei mai vulnerabili la radiaţiile electromagnetice sunt gravidele şi copiii, pentru că este vorba de perioada de formare a organismului, perioadă în care influenţa radiaţiilor este critică. Punctul de vedere al firmelor de telecomunicaţii este foarte diferit de cel al utilizatorilor în privinţa valorilor maxime admisibile ale frecvenţelor folosite de antenele GSM. Aceste valori propuse (şi impuse prin lobby) de firmele de telecomunicaţii sunt, în funcţie de banda de frecvenţă, de 100 până la de 1.000 de ori mai mari decât cele propuse de cercetători în urma studiilor medicale. Or, ca în celelalte state, în România tocmai cele dintâi sunt luate ca repere de organismele oficiale care se ocupă cu măsurarea radiaţiilor.

Elevi şi bolnavi, în bătaia directă a radiaţiilor

Statistica reală în Olt este una foarte „generoasă” la capitolul numărului de antene GSM folosite în telefonia mobilă, în comparaţie cu informaţiile incomplete furnizate de APM, doar în Slatina existând zeci de antene pe blocurile de 10 etaje (Bloc Union, blocurile CAM3, CAM4, GA21 din b-dul AI Cuza, GA15 din Primăverii, GA11B şi GA12 din str. Crişan, GA4, GA7 şi GA9 din str. Cornişei, GA5C din Aleea Viorelelor, T-urile din str. Independenţei etc.). În vreme ce statul român continuă să aibă un comportament favorabil operatorilor de telefonie mobilă, în state precum Franţa sau Germania libertatea de acţiune a acestora a început să cunoască unele restricţii.

De pildă, în Franţa şi în alte ţări din Uniunea Europeană legislaţia prevede amplasarea antenelor la cel puţin 150 de metri depărtare faţă de şcoli, spitale, instituţii publice şi interzice amplasarea acestora pe blocurile de locuinţe. În Slatina, nu doar că antenele reprezintă adevărate păduri deasupra locuinţelor, dar cele amplasate pe blocul GA5C sunt la doi paşi de Spitalul Judeţean, iar cele amplasate pe blocul CAM4 sunt foarte aproape de Colegiul Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu”.

Antene amplasate ilegal

Deşi legislaţia românească este foarte uşor de respectat de operatorii de telefonie mobilă, există cazuri în care aceştia nu au respectat nici puţinul pe care îl aveau de respectat, amplasând antene ilegal. Nici ei şi nici unele asociaţii de proprietari, care primesc din închirierea teraselor blocurilor o sumă regulată de bani pe care o pot utiliza pentru modernizarea blocurilor.

Unul dintre cazuri este cel al antenei amplasate pe blocul GA11B de pe strada Crişan, pentru care Asociaţia de Proprietari nr. 9 a semnat în anul 2009 un contract de închiriere a spaţiului cu Orange România SA, fără ca în prealabil să fi obţinut acordul tuturor proprietarilor de apartamente de la ultimul etaj, aşa cum prevede legislaţia românească. Obligaţia ocolită de asociaţie reiese atât din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (pct. 2.5.6. din Anexa 1), dar şi din Hotărârea Guvernului nr. 400/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari (art. 6. alin. 3).

Unul dintre proprietarii de apartamente care nu şi-au dat acordul sub semnătură pentru amplasarea antenei pe terasa blocului, Marian Drăguţ, este revoltat de când a aflat că legea a fost încălcată în cazul său. De altfel, documentându-se asupra efectelor radiaţiilor electromagnetice, el se gândeşte acum că bolile care i-au lovit copiii ar fi putut fi cauzate şi de aceste radiaţii, deşi există o teorie conform căreia cei mai expuşi sunt locatarii care se afla în lateralul antenelor GSM, şi mai puţin cei de sub ele.

„Eu nu am semnat nici un tabel, să îmi arate semnătura mea dacă o au. Şi nu doar eu nu mi-am dat acordul; am vorbit cu mai mulţi vecini şi susţin acelaşi lucru: că n-au semnat. Asta una la mână. În al doilea rând, m-am documentat şi eu în legătură cu efectele radiaţiilor şi cred că este posibil ca fiica şi fiul meu să fi suferit de anumite boli şi din cauză că le-a fost scăzut sistemul imunitar. Fiului meu i s-a atrofiat un rinichi şi a trebuit să suporte o operaţie de transplant, iar fiica mea s-a îmbolnăvit la colon şi, de asemenea, a avut nevoie de intervenţia chirurgicală a medicilor. Copiii mei erau sănătoşi, n-au fost niciodată bolnavi şi, deodată, la o anumită vreme după ce a fost montată antena deasupra locuinţei noastre, i-am văzut pe amândoi bolnavi, după ce au acuzat stări de insomnie, dureri de cap, oboseală continuă şi altele”, spune Marian Drăguţ.

În contradicţie cu omul, administratora asociaţiei cu pricina, Monica Meleru, spune că prevederile legale au fost respectate întocmai în cazul contractului semnat cu Orange România SA, deşi recunoaşte că legislaţia prevede acordul tuturor proprietarilor de la ultimul etaj pentru încheierea unui asemenea contract. Dacă cetăţeanul în cauză s-ar adresa instanţei de judecată, făcând dovada că cel puţin el nu şi-a dat acordul pentru amplasarea unei antene GSM pe terasa blocului, ar câştiga, cel mai probabil, procesul, în contextul unei practici judiciare care în ultimii ani a înclinat balanţa în defavoarea firmelor de telefonie mobilă din pricini cu mult mai mici decât cazul mai sus descris.

Primăria Slatina interzice amplasarea altor antene

Din 2011, Consiliul Local Slatina interzice, printr-un act normativ, amplasarea antenelor GSM pe blocurile de locuinţe reabilitate de primărie sau prin programe naţionale de reabilitare termică, capitol la care aproape toate blocurile-turn din oraş au fost acoperite. De asemenea, dacă la expirarea contractelor încheiate între operatorii de telefonie cu asociaţiile de proprietari acestea nu vor fi prelungite, antenele ridicate nu vor putea fi înlocuite cu altele.

„Astfel de antene nu vor mai putea fi amplasate pe nici un bloc de apartamente reabilitat de primărie, prin programul «Slatina, oraş verde, oraş curat» sau prin programele naţionale afectate acestui domeniu. Asta pentru s-au cheltuit bani şi pentru reabilitarea teraselor blocurilor. De altfel, cred că firmele de telefonie mobilă care operează în această zonă au deja reţelele acoperite în totalitate”, a declarat viceprimarul Slatinei Cristian Bircea.

Cum să ne protejăm împotriva radiaţiilor

Există mai multe moduri prin care ne putem proteja împotriva radiaţiilor electromagnetice şi ele ne-au fost puse la dispoziţie de dr. ing. Mircea Manolescu. În mod cu totul gratuit, putem apela la măsuri care limitează timpul şi intensitatea radiaţiilor la care este expus organismul, precum închiderea sistemului WiFi de acasă atunci când el nu este utilizat, evitarea conversaţiilor la telefon acolo unde nu există semnal (în această situaţie telefonul emite el un semnal maxim încercând să se conecteze), alegerea, în casă, a zonei de sejur a familiei în aria de minimă expunere la radiaţiile antenelor GSM învecinate (acele camere în care există valorile radiaţiei cele mai mici, determinate prin măsurare), păstrarea telefoanelor mobile cât mai departe de corp, îndepărtarea telefonului de cap în momentul în care se răspunde unui apel sau în momentul în care se apelează un număr, evitarea utilizării telefonului mobil de către copii etc.

Cei care sunt dispuşi să şi investească bani îşi pot procura huse de protecţie antiradiaţii pentru telefon, folii de protecţie pentru geamuri, vopsea de protecţie pentru peretele clădirii, perdele antiradiaţii sau baldachine antiradiaţii.
Publicat în Gazeta Nouă din 17 iunie 2014

Şeful PNL Scorniceşti, şcolit sub aripa falsificatorului de diplome Dobronăuţeanu

După seria dezvăluirilor apărute recent în legătură cu manevrele mafiei liberale din Scorniceşti, preşedintele organizaţiei locale a PNL, omul de afaceri şi consilierul judeţean Ion Moisescu, a găsit calea cea mai uşoară pentru a da o replică publicaţiei noastre: proferând injurii. A făcut-o repede, pe fugă, după care, „răcorit”, s-a făcut nevăzut cu autoturismul său 4x4. Limbajul licenţios folosit de liderul liberal indică un grad de educaţie cel puţin curios. De altfel, studiile superioare le-a urmat la „celebra” universitate „Alexandru Ghica” din Alexandria, în jurul căreia a izbucnit un scandal monstru pe marginea a mii şi mii de certificate profesionale, diplome de absolvire a liceului şi licenţe universitare false. Examenele de licenţă erau susţinute la alte universităţi, printre care s-a numărat şi Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, acolo unde a fost licenţiat Moisescu, dar şi colegul său de partid Florea Niculae. Ancheta demarată de poliţişti în acest caz nu s-a închis nici astăzi, cercetările fiind extinse şi în judeţul Olt.

Costel MIREA

Deranjat de amănuntele date publicităţii de Gazeta Nouă pe marginea mai multor ilegalităţi comise de primarul liberal al oraşului Scorniceşti, Cătălin Davidescu, dar şi pe marginea unor manevre care îl privesc personal, preşedintele PNL Scorniceşti, Ion Moisescu, a devenit extrem de nervos. Atât de nervos, încât a simţit nevoia să se adreseze reprezentanţilor publicaţiei utilizând un limbaj care nu poate fi redat aici.

Supărarea lui Moisescu pe noi a fost generată în mare parte de dezvăluirile privind afacerile necurate pe care Cornel Stanciu, fost preşedinte al tinerilor din cadrul PNL Olt şi un bun prieten al său, le-a derulat cu Primăria Scorniceşti, primind sume de bani de ordinul miliardelor de lei vechi pentru lucrări de pietruire a unor drumuri, lucrări executate doar pe hârtie, conform unui raport al Camerei de Conturi Olt.

Limbajul licenţios folosit de preşedintele PNL Scorniceşti împotriva noastră indică un grad de educaţie scăzut pe care Ion Moisescu şi l-a „desăvârşit”, în urmă cu peste 10 ani, graţie Universității „Alexandru Ghica” din Alexandria, neacreditată. Aici, ca și la Universitatea „Europa Ecor”, tot neacreditată, mai mulţi profesori universitari, în frunte cu patronul celor două instituții de învățământ superior, Mina Silviu Dobronăuţeanu, au fabricat circa 15.000 de certificate profesionale, diplome de Bacalaureat şi licenţe universitare false, preţurile plătite pentru aceste servicii variind între 3.000 şi 3.500 de euro.

Membrii reţelei racolau din toată ţara persoane care doreau să obţină licenţe, apoi le întocmeau dosare de absolvire a facultăţilor de petrol şi gaze, inginerie, ştiinţe economice, drept, management, contabilitate şi informatică, psihosociologie, stomatologie şi chiar medicină, fără ca persoanele respective să fi urmat cursurile respective. Mai departe, pentru obţinerea licenţei aceste dosare erau depuse, în funcţie de „pile şi relaţii”, la diverse facultăţi acreditate, printre care figurau Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, Universitatea Valahia Târgovişte, Facultatea de Vest Timişoara, Universitatea „Gh. Cristea” şi Universitatea Hyperion din Bucureşti. Ion Moisescu şi-a ales Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, unde a fost licenţiat în ştiinţele economice, ca şi colegul său de partid Florea Niculae.

Diplome şi funcţii

În baza studiilor superioare „urmate” la Alexandria – Ploieşti, Ion Moisescu a ocupat în două rânduri o funcţie de conducere, respectiv pe cea de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt, la propunerea PNL Olt. Primul mandat l-a avut în perioada iulie 2007 – aprilie 2009, pe cel de-al doilea în perioada 2013 – 2014. Întrebat despre această situaţie, Ion Moisescu a recunoscut, în primă fază, că diploma de licenţă a obţinut-o la Facultatea de Ştiinţe Economice Ploieşti. Ulterior, într-o discuţie telefonică, a negat că ar fi obţinut diploma de licenţă unde a obţinut-o.

„N-am nicio treabă. E ca şi cum te-aş întreba eu de rachete nucleare. N-am nicio treabă”, a întors-o, ca la Ploieşti, şeful liberalilor din Scorniceşti.

Dacă se va dovedi că în spatele diplomei de licenţă obţinută la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti au stat unele documente de absolvire cu cântec, liderul PNL Scorniceşti va avea o problemă. Şi nu doar el. Se pare că la aceleaşi servicii a recurs şi şeful Căminului pentru Persoane Vârstnice Spineni, Florea Niculae, coleg vechi de partid cu Moisescu. Niculae deţine postul de conducere de la Spineni de mai mulţi ani în baza diplomei de licenţă obţinută tot în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti, beneficiind de un venit lunar de aproape 2.000 de lei, la care se adaugă indemnizaţia de consilier judeţean, calitate pe care o deţine din 2008.

Contactat telefonic, Florea Niculae a recunoscut că este licenţiat în ştiinţe economice la aceeaşi facultate din Ploieşti, dar a negat cu vehemenţă că ar fi urmat cursurile uneia dintre cele două universităţi neacreditate din Alexandria. De altfel, domnia-sa are dreptate sută la sută, pentru că aceste cursuri nici n-au prea existat în realitate.

„Eu sunt economist, am diplomă de la Petrol şi Gaze Ploieşti, acolo am şi făcut”, a declarat liberalul Niculae, susţinând că de miile de diplome false şi de ancheta poliţiei pe marginea acestora nu a auzit niciodată, deşi scandalul care a zguduit lumea universitară a fost extrem de prezent în mass-media româneşti la vreme respectivă.

Anchetă şi în Olt

Ancheta penală demarată în 2009 în scandalul diplomelor false nu s-a încheiat nici acum. Anul acesta cercetările au fost extinse şi la nivelul judeţului Olt, poliţiştii de la Serviciul pentru Investigarea Fraudelor primind solicitări din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti să audieze mai multe persoane în acest caz.

„Există o asemenea anchetă în desfăşurare, dar nu este ancheta noastră, ci a Bucureştiului. Colegii mei de la SIF au primit, într-adevăr, liste cu persoane pentru a li se lua declaraţii. Persoanele în cauză au fost audiate, iar declaraţiile lor au fost trimise celor care se ocupă cu ancheta”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt, comisarul şef Claudia Radu.

Publicat în Gazeta Nouă din 10 iunie 2014

Primarul oraşului Scorniceşti şi-a tras casă de la Distrigaz

La doar circa un an de la preluarea mandatului de primar al oraşului Scorniceşti, liberalul Cătălin Davidescu şi-a sporit averea cu o casă situată în vecinătatea stadionului. Imobilul aparţinea Distrigaz Sud şi a fost vândut, se spune, la licitaţie. Despre această tranzacţie nu au ştiut decât câţiva apropiaţi ai edilului. Ulterior, Davidescu a cumpărat şi terenul de sub imobil. Persoane din anturajul edilului s-au întrebat cum a reuşit primarul să-şi cumpere o casă după numai un an de mandat. De unde, de neunde, Davidescu şi-a tras casă, este lucru clar, spre deosebire de arhiva primăriei, aflată într-o stare de suspectă dezordine, mai ales pe latură contabilă. Nu o spunem noi. O spune Curtea de Conturi.

Costel MIREA

„Dezordinea” din documentele care privesc cele două contracte de lucrări acordate prin încredinţare directă de Primăria Scorniceşti colegului de partid al primarului, omul de afaceri Cornel Stanciu - caz despre care Gazeta Nouă a făcut dezvăluiri în ediţia de miercuri - se reflectă cam în toată arhiva primăriei.

Nu demult auditorii Camerei de Conturi Olt au găsit o serie de nereguli în actele contabile şi în cele de patrimoniu ale instituţiei, precum neconcordanţele între datele înregistrate în evidenţa tehnico-operativă şi cele din evidenţa financiar-contabilă, cele preluate din balanţele de verificare şi înscrise în situaţiile financiare privind creanţele bugetului de stat. Controlorii au descoperit, la acest capitol, drepturi de creanţă în valoare de peste 820.000 de lei neînregistrate în evidenţa contabilă.

O altă abatere descoperită de auditori este menţinerea confuziei asupra mai multor investiţii finalizate, ţinute în stare de amorţire la o categorie la care nu mai aveau ce căuta. „Amorţirea” acestora se prelungeşte, astfel, şi asupra valorii lor, de peste 10 milioane de lei. Potrivit documentelor existente, aceste obiective se află încă în curs de execuţie. Puse în oglindă cu dezordinea gestiunii economico-financiare a instituţiei, cu diversele plăţi efectuate cu încălcarea legii şi cu contractele de lucrări acordate prin încredinţare directă către firme controlate de colegi de partid ai primarului, toate aceste nereguli devin suspecte.

Pe fondul acestora primarul liberal al oraşului îşi cumpără o casă nu imensă, este adevărat, dar o casă încăpătoare de oraş, başca, ulterior, terenul aferent. Imobilul nu este încă locuit de edil, care a ales să convieţuiască mai departe cu părinţii în vila de la Bircii, reprezentând, deocamdată, doar o afacere bună. Precum afacerile făcute de colegii de partid, unii dintre ei consilieri locali, care au încasat prin firmele deţinute bani de la bugetul local şi pentru lucrări efectuate, şi pentru lucrări neexecutate, multe dintre acestea dăruite cu drag de primărie pe calea încredinţării directe, prin fentarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind achiziţiile publice.
Publicat în Gazeta Nouă din 14 mai 2014

Primarul Scorniceştiului, prins cu mâna-n banii publici pentru mafia liberală

Primarul liberal al oraşului Scorniceşti, Cătălin Davidescu, a fost prins cu musca pe căciulă de auditorii Camerei de Conturi Olt, care au descoperit recent, printre multe alte nereguli în documentele primăriei, un prejudiciu de peste 135.000 de lei la bugetul local. Banii au ajuns în conturile uneia dintre firmele controlate de un liberal în schimbul unor aşa-zise lucrări de pietruire. Totul s-a făcut cu încălcarea legii, afacerea ilustrând faptul că actualul primar nu este decât o marionetă în mâna celor care l-au sprijinit să preia conducerea oraşului, membrii unui grup de interese politico-financiare păstorit de preşedintele PNL Scorniceşti, Ion Moisescu, mâna dreaptă a liderului PNL Olt, deputatul Gigel Ştirbu.

Costel MIREA

Anul trecut, Primăria Scorniceşti a încheiat două contracte de lucrări cu SC Simcor Exim SRL, firmă controlată de liberalul Cornel Stanciu, bun prieten al şefului PNL Scorniceşti şi, până de curând, preşedinte al Tineretului Liberal Olt. Este vorba de contractul nr. 2470/27.02.2013, având ca obiect furnizarea de balast pentru pietruirea drumurilor din satele componente ale oraşului Scorniceşti şi de contractul nr. 2474/27.02.2013 privind închirierea unor utilaje pentru balastarea drumurilor.

Deşi pentru acest gen de lucrări se impunea organizarea unei licitaţii publice, ţinând cont de valoarea şi de specificul lor unitar, primarul Davidescu a ales să fenteze OUG 34/2006 privind achiziţiile publice prin fragmentarea lucrărilor şi a preţului total în două, astfel încât valoarea contractelor să pice sub 15.000 de euro, iar edilul să poată acorda lucrările prin încredinţare directă prietenului şi colegului de partid Cornel Stanciu. Zis şi făcut. S-au semnat documentele şi, în lunile martie şi mai 2013, s-au făcut plăţile, deşi balastul nu s-a prea văzut pe drumuri. Nici pe drumuri, nici în acte, unde domneşte o lipsă de date exacte bine gândită, astfel încât de nicăieri nu rezultă cât balast s-a cumpărat şi care drumuri au fost pietruite, dorindu-se probabil să se mascheze discrepanţa majoră între informaţiile din documente şi ceea ce s-a executat efectiv în realitate - deşi tocmai această „scăpare” indică vinovăţia celor implicaţi.

Documente incomplete

Prima plată primăria a făcut-o în baza facturii nr. 1091/18.03.2013, în valoare de peste 69.787,20 lei, contravaloarea balastului şi a transportului acestuia. Documentul nu conţine informaţii privind cantitatea de balast facturată şi preţul unitar, iar avizele de însoţire a mărfii nu sunt semnate de reprezentantul beneficiarului.

În luna mai 2013, Primăria Scorniceşti mai virează în conturile SC Simcor Exim SRL încă 65.246 de lei, contravaloarea închirierii utilajelor pentru balastare. Factura nr. 0001139/09.05.2013 în baza căreia s-a făcut plata are, şi ea, destule lipsuri. De pildă, în document nu sunt înscrise informaţii privind utilajele închiriate, orele de funcţionare a acestora, tarifele unitare orare etc. Evident că, şi în acest caz, reprezentantul beneficiarului nu semnează de primire. De asemenea, din referatul de necesitate nr. 218/19.02.2013 lipsesc datele de identificare a porţiunilor de drum pe care urma să se efectueze lucrările de balastare, ca şi datele referitoare la cantitatea balastului. Informaţii similare lipsesc şi din notele justificative înregistrate sub numerele 2239 şi 2240 din data de 21.02.2013, în baza cărora s-a propus încredinţarea directă a lucrărilor.

Curtea de Conturi arată că Primăria Scornicești a făcut plăți ilegale de sute de mii de lei

Alte „scăpări”

În graba de a umfla conturile firmei amicului Stanciu, primarul Cătălin Davidescu uită să împuternicească o persoană din cadrul primăriei pentru supravegherea achiziţiei şi recepţionarea mărfii. O face cu mult mai târziu, împuternicind în acest sens un inspector din cadrul Biroului Achiziţii, Dragoş Ionuţ Marinescu, care, ţinând seama că dispoziţia de împuternicire poartă o dată ulterioară datelor la care a fost livrată şi recepţionată marfa, este clar că nu a luat act în realitate de marfa propriu-zisă livrată de furnizor.

Ca să dea o aparenţă de legalitate, primarul Davidescu nominalizează, prin Dispoziţia nr. 234/07.08.2012, două persoane care să facă parte din comisia de recepţie a lucrărilor. Spunem aparenţă de legalitate pentru faptul că, potrivit informaţiilor deţinute de Gazeta Nouă, această comisie nu a funcţionat niciodată. Iată ce spune unul dintre membrii respectivei comisii, Alexandru Fari: „Nu am participat şi nu am întocmit documente de recepţie pentru furnizare balast pentru pietruirea drumurilor - contract nr. 2470/02.2013 şi închiriere autogreder şi utilaje specializate pentru lucrări de balastare drumuri - contract 2474/27.02.2013“.

Declaraţia acestuia este întărită de un alt membru al aşa-zisei comisii, Lucia Bănică, care susţine nu doar că nu a participat la recepţia lucrărilor, ci că, efectiv, nu are cunoştinţă de existenţa celor două contracte.

Confirmare

Acesta nu este singurul caz ilegal la Primăria Scorniceşti, dar el este concludent despre cum „lucrează” primarul Cătălin Davidescu în detrimentul comunităţii care i-a acordat încrederea la alegerile locale din 2012 şi în favoarea celui mai important grup de interese politico-financiare de sorginte liberală din judeţ. Silit să le întoarcă liberalilor ajutorul oferit de aceştia în campania electorală din 2012, Davidescu o face oferindu-le acestora contracte de lucrări finanţate din fonduri publice, prin încălcarea legii şi împingându-şi subordonaţii să facă lucruri care îi pot băga în bucluc. În temeiul unor informaţii certe, Gazeta Nouă atrăgea atenţia încă din 2012 că Davidescu, pe atunci candidatul înverşunat să ajungă, după câteva încercări nereuşite pe mâna altor partide, primarul Scorniceştiului cu orice preţ, va ajunge păpuşa pe care o vor trage de sfori liberalii influenţi în zonă. După cât se vede, Gazeta Nouă a avut dreptate. Alte informaţii indică faptul că, după auditul Curţii de Conturi, aceste aspecte vor face obiectul şi al unui dosar la Direcţia Naţională Anticorupţie.

De altfel, verificările derulate la primărie de organele abilitate ale statului au început să suscite periculos nervii celor din grupul liberal condus de Ion Moisescu. Duminică seară, nervii fostului preşedinte al TNL Olt au cedat. Cornel Stanciu s-a luat de nişte romi din Potcoava veniţi cu anumite treburi la restaurantul lui Moisescu de la Jitaru. Romii au reacţionat, iar Stanciu a ajuns la spital cu răni la cap. Imediat după scandal, Moisescu şi Davidescu, prezenţi la faţa locului, s-au lepădat de Stanciu, declarând că ei habar n-au de scandal.

Teama de a-şi ajuta colegul de partid, în calitate de martori, vine, susţin surse din anturajul celor doi, din faptul că la mijloc ar fi vorba de nişte sume de bani neplătite către terţi. Cert este că, după scandal, romii bat în retragere, anunţând prin vocea liderului lor, bulibaşa Mihai Toma, că vor să se împace cu Stanciu.
Publicat în Gazeta Nouă din 13 mai 2014

Liberalii au lăsat Oltul fără banii alocaţi pentru restaurarea monumentelor istorice

După ce zeci de conace care au aparţinut unor mari familii boiereşti şi care reprezentau pentru judeţul Olt un patrimoniu istoric inestimabil au fost rase, după 1990, de pe faţa pământului, iresponsabilitatea decidenţilor politici continuă să facă rău judeţului. Deşi mai multe edificii cuprinse în Lista Monumentelor Istorice, majoritatea lăcaşuri de cult, urmau să primească, în baza unor avize favorabile, finanţare de la bugetul de stat pentru restaurare, liberalii, care au controlat Ministerul Culturii în Guvernul USL, au tăiat toate aceste obiective de pe lista Programului Naţional de Restaurare, fiind lăsate de izbelişte inclusiv edificiile publice la care fuseseră demarate lucrări de restaurare-consolidare.

Costel MIREA

În urmă cu aproape doi ani, factorilor responsabili pentru monumentele istorice din Olt le mijiseră speranţele, după ani de demersuri pe la instituţiile abilitate, că mai multe lăcaşuri de cult şi alte edificii cuprinse în Lista Monumentelor Istorice vor putea fi restaurate. Prin adresa nr. 934/11.04.2012, Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) informa Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) Olt că judeţul nostru figura în Programul Naţional de Restaurare (PNR) cu cinci monumente istorice. Era vorba de Mănăstirea Brâncoveni (restaurarea picturii la Bolniţa Sfinţilor Împăraţi), Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din comuna Şerbăneşti (sat Şerbăneştii de Jos), Casa Memorială „Iancu Jianu” din Caracal, Biserica „Sfântul Nicolae şi Sfântul Grigorie” din Osica de Sus (sat Ostrov) şi Mănăstirea „Seaca Muşeteşti” (sat Seaca, comuna Poboru).

Prin adresa 3.722/30.07.2012 transmisă tot Direcţiei pentru Cultură Olt, INP preciza că în Programul Naţional de Restaurare Redistribuire pe 2012 (prin care se realocau bani necheltuiţi la alte obiective) au fost introduse şi alte monumente istorice din Olt, enumerând încă patru obiective: Cetatea romano-bizantină „Sucidava” din Corabia, Casa Hagiescu Mirişte, azi Muzeul de Etnografie Caracal, Biserica „Sfinţii Voievozi” din Balş (Mâineşti) şi Biserica „Sfântul Dumitru” din comuna Voineasa (sat Blaj).

La cererea INP, pentru aceste obiective s-au făcut mari eforturi ca, într-un timp extrem de scurt, să se obţină documentaţiile cerute pentru contractarea serviciilor de elaborare a proiectelor de consolidare şi restaurare, în condiţiile în care multe dintre lăcaşurile de cult nu aveau documente de proprietate şi, evident, nici carte funciară. Totul în zadar, după cum se va vedea în cele ce urmează.

Pixul-ghilotină al ex-ministrului Barbu

Un alt document oficial al INP, înregistrat sub numărul 5.538/26.10.2012, arăta că pentru toate cele nouă monumente istorice au fost alocate şi sumele necesare restaurării şi consolidării lor. Directorul de atunci al INP, Cristian Vasile Petcu, informa Direcţia pentru Cultură Olt că pentru şase monumente istorice din lista finală au fost alocate fonduri pentru atribuirea contractului de achiziţie publică a serviciilor de proiectare, la nivelul a 50.000 de lei pentru fiecare obiectiv.

Mai mult, la trei dintre aceste obiective, Mănăstirea Brâncoveni, Biserica „Ioan Botezătorul” din Şerbăneşti şi Casa Memorială „Iancu Jianu” Caracal, au fost demarate lucrările de restaurare-consolidare. Când nimeni nu se aştepta decât la finalizarea tuturor acestor proiecte, ministru liberal al Culturii de atunci, Daniel Barbu, a oprit iremediabil robinetul finanţărilor. Dintre lucrările începute, doar la Mănăstirea Brâncoveni restaurarea picturii nu a fost oprită.

La biserica-monument istoric din Şerbăneşti proiectul s-a înecat ca ţiganul la mal, lucrările fiind oprite pe nepusă masa, anul trecut, după ce au fost realizate în proporţie de peste 80%, situaţie întâlnită şi la Casa „Iancu Jianu” din Caracal. De banii alocaţi pentru achiziţia serviciilor de proiectare în celelalte cazuri nu s-a mai auzit nimic. Nici unul dintre aceste obiective nu se mai regăseşte, din 2013 încoace, în Programul Naţional de Restaurare, după ce au fost îndepărtate din listă de liberalul Daniel Barbu. Nimeni nu îşi explică gestul acestuia, specialiştii în domeniu susţinând că PNL, prin fostul ministru al Culturii, a adus un imens deserviciu judeţului.

Eschivă

Fost ministru al Culturii pentru o scurtă perioadă de timp, deputatul liberal Gigel Ştirbu, preşedintele PNL Olt şi preşedinte al Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, se eschivează de la un răspuns sincer pe acest subiect, utilizând critica la adresa Guvernului USL.

„Ponta a redus bugetul Ministerului Culturii”, a spus Ştirbu, făcându-se că uită faptul că partidul pe care îl reprezintă făcea parte din Executiv şi că cei ce au avut pâinea şi cuţitul culturii române în ultimii ani au fost liberalii.

Eschiva liderului PNL Olt nu ajută cu nimic, spre exemplu, biserica-monument istoric din Şerbăneşti la care lucrările au fost sistate la turlă, edificiul fiind astfel lipsit de „cireaşa de pe tort”, aşa cum spunea un preot din zonă care a adresat memorii peste memorii la toate instituţiile responsabile pentru ca lăcaşul de cult să nu fie lăsat de izbelişte aproape de finalul lucrărilor – demersuri zadarnice. Surse din mediul cultural al Oltului îi suspectează pe liberali că măsura eliminării obiectivelor cu pricina din Programul Naţional de Restaurare a fost rodul unei intenţii cu ţintă precisă, de vreme ce altor judeţe nu le-a fost tăiată finanţarea la acest capitol.

Conducerea Direcţiei pentru Cultură Olt, care ne-a pus la dispoziţie informaţii amănunţite pe această temă, susţine că nu ştie cum s-au pierdut pe drum banii alocaţi judeţului.

„Totul era pe un făgaş normal, lucrurile decurgeau bine şi, deodată, a dispărut finanţarea. Ştim că propunerile noastre au fost introduse în Programul Naţional de Restaurare, că ele au primit aviz favorabil pentru finanţare, că unele lucrări au şi fost demarate, apoi toate au dispărut din PNR. Mai mult nu ştim”, susţin cei de la DCPN Olt.

Aşa stând lucrurile, noua listă cu cele 21 de biserici monumente istorice propuse de DCPN Olt pentru includerea în PNR în 2013 nu a avut nici o şansă. Mai greu decât începerea lucrărilor este reluarea lor după un timp, este de părere pictorul, sculptorul, arheologul şi muzeograful Traian Zorzoliu.

„Este o pierdere foarte mare faptul că aceste proiecte nu au continuat, în primul rând pentru că o revenire asupra proiectelor începute greu se mai face. Mai este o problemă, că dacă laşi lucrările începute şi neterminate dacă nu se revine repede asupra lor să fărâmă totul, şi mă refer aici la anumite lucrări. În orice caz, anul acesta nu se mai face nimic pentru că este an electoral. Dacă se făcea ce s-a început era bun făcut, dar aşa…”, afirmă Traian Zorzoliu.

Pentru obţinerea documentaţiilor solicitate de Institutul Naţional al Patrimoniului în vederea alocării de fonduri obiectivelor din Olt s-au chinuit inclusiv primari liberali, precum primarul din Stoicăneşti şi primarul oraşului Balş, la care liderul PNL Olt va merge acum să le ceară voturi pentru euroscrutinul din 25 mai.
Publicat în Gazeta Nouă din 29 aprilie 2014

Cum se fură o moşie cu acte false. Proprietatea Oroveanu de la Brâncoveni

După 1990, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere a atras nu doar foşti proprietari sau, după caz, moştenitori ai acestora, ci şi escroci care s-au folosit de documente false pentru a-şi însuşi ceea ce nu le-a aparţinut niciodată. Judeţul Olt nu a fost ocolit de astfel de ilegalităţi. 100 de hectare de teren agricol de pe raza comunei Brâncoveni care a aparţinut, înainte de exproprierile aplicate de regimul comunist în 1945 şi 1948, familiei boiereşti Oroveanu a ajuns în proprietatea unei românce din America prin utilizarea unui testament fals. Terenul a intrat, ulterior, în proprietatea omului de afaceri slătinean Constantin Deaconu, zis Titi Blondu’, care a cumpărat suprafaţa de la falsa moştenitoare. Potrivit documentelor în posesia cărora am intrat, se pare că afaceristul nu a fost chiar un simplu cumpărător de bună-credinţă. Modul de lucru este acelaşi cu cel care l-a îmbogăţit pe Titi Blondu’ cu întinse terenuri agricole şi forestiere pe raza comunei Dăneasa, achiziţionate de la aceeaşi persoană din SUA, care a intrat în posesia lor tot în baza unui testament fals.

Costel MIREA

Moşia familiei Oroveanu de la Brâncoveni, sat Văleni, cuprindea un conac cu mai multe anexe şi terenuri agricole. Toate acestea au rămas unei persoane intrate prin alianţă în familia Oroveanu, Margareta Oroveanu, fostă Balasz. Din partea acesteia a apărut, în 1952, un testament olograf prin care îi lăsa unui nepot al său, Mihail T. Oroveanu, profesor universitar de drept, întreaga moşie. În 1954 un alt testament îl întărea pe primul. Testamentele au fost folosite de nepot 44 de ani mai târziu pentru obţinerea certificatului de moştenitor nr. 158/19.09.1996, eliberat de notarul public Ileana Tomescu din Bucureşti. În 1998, profesorul de drept a trecut la cele sfinte, iar fiica sa, Mihaela Alexandra Oroveanu, cetăţean român cu domiciliu în SUA, a solicitat autorităţilor din Brâncoveni reconstituirea dreptului de proprietate, ca unică moştenitoare a tatălui său. Terenul fusese pregătit din timp de tatăl femeii, care se pare că a legat relaţii cu fostul primar al comunei, Ion Iordache, decedat în 2004, dar a cărui fiică, Carmen Georgeta Iordache (ulterior Guzun) a devenit mandatar al americancei de origine română pentru a-i obţine acesteia averea Orovenilor şi a o valorifica.

Carmen Guzun era foarte bună prietenă pe atunci cu omul de afaceri Constantin Deaconu, cu care, în calitate de mandatar, a încheiat un pre-contract de vânzare-cumpărare a tuturor bunurilor din judeţ care au aparţinut atât familiei Oroveanu, cât şi familiei Comăneanu (Dăneasa) înainte ca autorităţile să elibereze titlurile de proprietate pe numele falsei moştenitoare. Documentul, intitulat „Promisiune bilaterală de vânzare cumpărare”, a fost semnat de cei doi în 25 mai 2006 şi autentificat de notarul Veronica Constantinescu din Slatina. Contractul prevedea vânzarea unei cote indivize din suprafaţa de 100,09 ha de teren forestier şi 200 hectare de teren arabil, printre acestea regăsindu-se şi terenul din Brâncoveni. Preţul terenului arabil fusese fixat la 250.000 de lei, iar cel forestier 4.000 de lei.

Tranzacţia s-a realizat prin noiembrie 2006 după o întreagă poveste în urma căreia fiica primarului din Brâncoveni a fost scoasă din schemă, mandatar al falsei moştenitoare din SUA devenind chiar Titi Blondu’, care şi-a vândut lui însuşi terenurile, întrucât cumpărătoare a fost firma de construcţii a afaceristului, SC Celulobloc SA. Pentru că pe raza comunei Brâncoveni nu mai era teren liber, peste 50 de hectare au fost puse la dispoziţie din domeniul public al statului pe raza localităţii Brebeni.

Anchetă

După ce frauda a fost descoperită de o familie din Bucureşti căreia fiica lui Mihail Oroveanu le-a suflat în acelaşi fel dreptul asupra unor terenuri din judeţ, procurorii au stabilit în urma unei anchete că testamentele în temeiul cărora a fost eliberat certificatul de moştenitor utilizat de femeia din America pentru a obţine terenurile din Brâncoveni au fost nişte falsuri. Potrivit anchetatorilor, testamentele nu au fost întocmite de proprietară, ci direct de tatăl celei care avea să intre în posesia averii. Deşi, potrivit scriptelor, certificatul de moştenitor nr. 158/19.09.1996 a fost eliberat de notarul public Ileana Tomescu din Bucureşti, aceasta a declarat, ulterior, poliţiştilor că în arhiva ei nu se găsesc date referitoare la acest document. De reţinut că aceeaşi notăriţă a mai eliberat, tot pe numele profesorului Mihail T. Oroveanu, un certificat de moştenitor la baza căruia au stat alte două testamente false.

„În urma cercetărilor efectuate de organele de cercetare penală a fost descoperită persoana ce a scris testamentele datate 08.04.1952 şi 08.11.1972 în persoana numitului Oroveanu T. Mihai (...). La această conculzie s-a ajuns în baza a două rapoarte de constatare tenhico-ştiinţifică grafică întocmite de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Olt, pe baza unor înscrisuri ce provin cu certitudine de la numitul Oroveanu T. Mihai, profesor de drept la mai multe universităţi particulare din Bucureşti. Înscrisurile intitulate testamente olografe, falsificate de acesta au stat la baza emiterii certificatelor de moştenitor folosite ulterior de el personal şi, după decesul său, de fiica acestuia la revendicarea drepturilor de moştenire ale autorilor iniţiali...”, se arată într-o rezoluţie din 2011 a şefului Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, prim-procurorul Cristian Popescu.

Vinovaţi în libertate

În ciuda faptului că s-a dovedit oficial că testamentele au fost nişte falsuri, toată lumea implicată în această înşelătorie a scăpat: autorul falsurilor pentru că a decedat între timp, notăriţa din Bucureşti – pentru că s-au prescris faptele, iar americanca de origine română - pentru că n-ar fi ştiut ce a făcut tatăl ei şi, mai mult decât atât, pentru că, deşi „a fost citată corect la domiciliul său din SUA, nu s-a prezentat la audieri”. Punct.

Miza întregii poveşti se conturează astăzi clar: Titi Blondu’ s-a văzut cu o grămadă de teren arabil cumpărat la o valoare cu mult sub preţul practicat la vremea aceea în zonă, iar fiica falsificatorului a primit nişte zeci de mii de dolari de pe urma unor bunuri care nu i-au aparţinut niciodată. Cumpărătorul de bună-credinţă în care pozează azi Titi Blondu’ nu a fost chiar de bună-credinţă. El s-a implicat activ în procesul de retrocedare a terenurilor; Gazeta Nouă deţine documente în acest sens. Pentru că în cazul de faţă vorbim de terenuri scoase din domeniul public al statului pentru a fi puse la dispoziţia unor escroci, organele abilitate ar putea redeschide dosarul.

Publicat în Gazeta Nouă din 8 aprilie 2014

Veselin, asalt în instanţă pentru borcanul cu miere de la IGO Caracal

Concediat din motive obiective din funcţia de director general al Întreprinderii de Gospodărire Orăşenească SA Caracal şi cercetat penal pentru fraude la fosta echipă de fotbal FC Caracal (scandal în care a tras după sine şi unitatea pe care o conducea), Stelian Veselin se luptă în instanţă ca un taur pentru a reveni la borcanul cu miere din preajma căruia a fost îndepărtat anul trecut. Partea sa lunară din borcan ajungea şi la peste 110 milioane de lei vechi (brut) - salariu de-a dreptul nesimţit ţinând cont de faptul că beneficiarul a dus societatea către faliment şi că s-a dovedit un prost administrator special în încercarea de a salva unitatea pe calea reorganizării judiciare. Başca infracţiunile pentru care este cercetat în prezent de procurorii DIICOT, la pachet cu fostul primar al Caracalului Gheorghe Anghel şi cu fosta directoare economică de la IGO SA. Ca şi când nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase, fostul director general îşi vrea postul înapoi, dar şi un purcoi de bani din conturile şi aşa greu încercate ale societăţii.
Costel MIREA

Aflat la conducerea IGO SA de aproape două decenii graţie amicului său Gheorghe Anghel, el însuşi unul dintre cei mai longevivi primari din ţară, Stelian Veselin a fost concediat anul trecut după dezastrul financiar pe care l-a generat la societatea al cărui unic acţionar este Consiliul Local Caracal şi care a fost supusă procedurii de insolvenţă începând cu 2006 şi celei de reorganizare judiciară începând cu 2010.

Mai întâi el a fost revocat din calitatea de administrator special obţinută pentru perioada reorganizării judiciare a IGO SA, apoi a fost desfiinţat postul de director general, alături de alte 12 posturi ocupate ineficient, după care i-a fost desfăcut contractul de muncă. Printre motivele revocării sale din funcţia de administrator special se numărau managementul defectuos „care a avut drept rezultat acumularea de datorii foarte mari”.

„După deschiderea procedurii insolvenţei, calitatea de administrator special al SC IGO SA Caracal a fost dobândită de d-nul Veselin Stelian (…) în baza Hotărârii nr. 4 din 06.10.2008 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor. (…) De la data numirii ca administrator special a d-lui Veselin Stelian, s-a constatat că societatea nu a făcut progrese, îndeosebi în ceea ce priveşte recuperarea datoriilor de la terţe persoane fizice şi juridice. Administratorul special nu a luat măsurile necesare pentru recuperarea debitelor, constatându-se o slabă calitate a actului managerial, precum şi o slabă implicare în procesul decizional, chiar dacă aceste activităţi s-au desfăşurat sub supravegherea administratorului judiciar”, se arată în referatul de specialitate care a stat la baza proiectului de hotărâre privind revocarea lui Veselin din funcţia de administrator special.

De asemenea, documentul mai reliefează că administraţia publică locală a constatat o nemulţumire generală a cetăţenilor municipiului Caracal faţă de activitatea de gospodărire locală prestată de IGO SA.

În instanţă
Pus pe liber prin Decizia nr. 118/1.07.2013 privind acordarea dreptului la preaviz şi desfacerea contractului individual de muncă 1067/5.02.1994 începând cu data de 22 iulie 2013, Stelian Veselin contestă în termen decizia la Tribunalul Olt, în dosarul 3854/104/2013, motivându-şi acţiunea cu argumente trase de păr. El arată magistraţilor, printre altele, că la baza numirii sale ca director general a stat un contract de mandat semnat în 2007 cu reprezentantul administraţiei publice locale în Adunarea Generală a Acţionarilor şi că, conform principiului simetriei în drept, doar de acelaşi organism putea fi revocat din funcţie.

Omul invocă un contract de performanţă semnat în 28.05.2007 de fostul viceprimar al municipiului, Marian Magnea, care reprezenta pe atunci consiliul local în Adunarea Generală a Acţionarilor a IGO SA. Ceea ce ascunde Stelian Veselin magistraţilor este că respectivul document era un contract de performanţă care reprezenta o anexă la contractul individual de muncă. Odată încetate raporturile de muncă, încetează de drept şi anexele la documentul care a stat la baza respectivelor raporturi. Asta pe de o parte. Pentru că, pe de altă parte, Veselin nu a respectat în timp prevederile contractului devenit astfel nul de drept, situaţie indusă şi de faptul că documentul nu a fost reînnoit potrivit ultimelor modificări ale legislaţiei în domeniu.

În acţiunea demarată la Tribunalul Olt, Veselin nu cere doar repunerea în funcţie, ci vrea „salarii indexate, majorate şi actualizate până la repunerea efectivă în funcţie”.Este momentul să spunem că, deşi societatea se afla în declin, Veselin încasa, lună de lună, venituri care ajungeau şi la peste 11.000 de lei brut. Pentru ultima lună de lucru, respectiv luna iulie 2013, Veselin s-a bucurat de un venit total de 11.416 de lei, din care în buzunarul său a ajuns un net de 8.786 de lei.

Un avocat care cunoaşte mirosul banilor de la IGO
Cercetat în dosarul mafiei de la FC Caracal, alături de fostul primar Gheorghe Anghel şi de alţi trei foşti angajaţi ai IGO SA, pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, fals material, uz de fals şi evaziune fiscală, acţiunea în instanţă a lui Stelian Veselin pare o aberaţie până şi pentru oameni care i-au fost apropiaţi, cu atât mai mult, cu cât societatea ajunsă în incapacitate de plată sub conducerea sa a fost implicată în activitatea infracţională luată în vizor de procurorii DIICOT.

Pentru că de la IGO au plecat către FC Caracal miliarde de lei vechi în baza unor contracte de sponsorizate pe care Veselin le-a semnat, deşi el nu era doar director general la operatorului de apă-canal de la care plecau banii, şi ci preşedinte al comitetului executiv al FC Caracal, unde ajungeau sumele.

Aberaţiile sale sunt susţinute în faţa magistraţilor, mai nou, şi de avocata Judith Fuchs din Craiova către care IGO SA a efectuat, sub domnia lui Veselin, plăţi nejustificate de 124.000 de lei în anii 2011 şi 2012. Judith Fuchs este consoarta, fără acte, a judecătorului Florin Cristian Veselin de la Judecătoria Caracal, nimeni altul decât nepotul fostului şef al IGO SA. Graţie fostei conduceri a societăţii, Judith Fuchs era plătită cu 5.000 de lei lunar în perioada în care reprezenta societatea în instanţă, deşi IGO avea doi consilieri juridici angajaţi cu acte-n regulă să facă asta.
(Publicat în Gazeta Noua din 1 aprilie 2014)