ANCHETĂ / Afaceristul Bădiţă cere statului milioane de lei pentru lucrări fictive

Marconf SRL preia datorii inexistente ale statului

Viaţa omului de afaceri Gheorghe Bădiţă devenise, în ultimii ani, un şir de infracţiuni prin care căuta să înşele statul cu sume foarte mari de bani. Cercetat penal, în prezent, pentru mai multe pedepsite de Codul Penal, noi episoade din acest şir de infracţiuni scot capul la lumină. Gazeta Nouă continuă seria investigaţiilor demarată cu mult înainte de punerea sa sub acuzare, dând publicităţii o nouă manevră prin care una dintre firmele controlate de familia Bădiţă, SC Marconf SRL Piatra Olt, a încearcă să dea statului o gaură de peste 4,8 milioane de lei. De altfel, procurorii DIICOT au săltat, marţi, o fostă angajată a Marconf pentru încasarea dubioasă a 9 milioane de lei de la stat.

În urmă cu câţiva ani, Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) Piatra Olt, înfiinţată în anul 2008 de Gheorghe Bădiţă, solicita Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Olt, în contul Ministerului Agriculturii, o sumă imensă de bani cu titlu de sprijin financiar pentru aşa-zise lucrări în domeniul îmbunătăţirilor funciare. Era vorba de 4.879.062 lei „reprezentând decontarea pentru lunile august-septembrie 2009, conform centralizatorului privind solicitările de acordare a sprijinului financiar pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru executarea lucrărilor suplimentare de aducere în stare de funcţiune a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare”, după cum se arată într-un document în posesia căruia am intrat. Or, se ştie, de când a fost înfiinţată organizaţia, instalaţiile de irigaţii de la Piatra Olt nu au funcţionat decât în mică măsură, prin 2009, o singură dată. Stă mărturie în acest sens un document emis de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Olt, care arată situaţia irigaţiilor în perioada 2009-2012, potrivit căreia OUAI Piatra Olt a solicitat irigarea culturilor o singură dată, pe 571 hectare, în 2009.

Or, în acest context, statul a refuzat plata unor „lucrări suplimentare” în condiţiile în care nu ştia nimic de acestea. Aşa că organizaţia înfiinţată de Bădiţă încearcă marea cu degetul şi în instanţă. La data de 21.07.2011, pe rolul Tribunalului Olt a fost înregistrat dosarul 3182/104/2011, având ca obiect somaţia de plată către Direcţia Agricolă Olt. Instanţa a respins, în 30 august 2011, cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În acelaşi an, OUAI Piatra Olt cheamă în judecată Ministerul Agriculturii, dar la prima înfăţişare renunţă la acţiune. „Astfel de lucrări suplimentare, dacă se fac, nu se fac aşa, hai să le fac şi dup-aia cer bani statului pentru ele. Trebuie să convingi mai întâi statul de utilitatea lor, să pui pe masă un plan bine determinat în consens cu legislaţia în domeniu şi care să fie apoi aprobat şi apoi după aceea, cu voia şi aprobarea instituţiilor statului, te apuci de executarea lor”, susţine unul dintre juriştii instituţiilor chemate în instanţă.

Este şi nu prea este

Surse din cadrul ANIF Olt admit că în 2009 au avut loc lucrări de genul celor invocate de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Piatra Olt, executate însă de TCIF Craiova şi înregistrate ca pagubă de ANIF, pentru că OUAI Piatra Olt nu le-a plătit nici până acum, astfel că pe rolul Tribunalului Olt există un proces în acest sens. „Ştim că până în 2009, inclusiv, statul acorda sprijin financiar pentru reparaţii şi punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii, ca şi pentru irigarea culturilor. Nişte lucrări în acest sens au existat, însă au fost executate de TCIF Craiova, căruia noi ne-am grăbit să-i plătim, urmând să recuperăm banii de la OUAI, care trebuia să plătească parte de la stat, parte, respectiv 20 la sută din valoare, din contribuţia proprie. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, astfel că noi ne-am adresat instanţei de judecată împotriva acestei organizaţii pentru recuperarea pagubei. Valoarea lucrărilor este însă de ordinul sutelor de mii de lei, nu este nici pe departe vorba de peste 4,8 milioane de lei, cât spuneţi dumneavoastră că cere OUAI Piatra Olt statului. Eu nu ştiu de lucrări suplimentare şi de asemenea valori”, ne-a declarat fostul director al ANIF Olt, Marin Petroi.

Tertip

Ca să dea o aparenţă de legalitate acestui aşa-zis debit al statului, OUAI Piatra Olt, controlat de Bădiţă, cesionează aşa-zisa creanţă către SC Marconf SRL Piatra Olt, controlată de acelaşi Bădiţă. Se petrecea la începutul anului trecut, prin încheierea contractului de cesiune de creanţă nr. 21/15.02.2012. Deşi de un astfel de contract trebuie, de regulă, să ia act şi să semneze şi debitorul, în cazul de faţă debitorul cedat, adică Ministerul Agriculturii, habar nu avea în momentul încheierii contractului de existenţa acestuia, astfel că documentul nu conţine semnătura şi ştampila instituţiei.

Dubiosul contract nu a mai apucat să fie pus în executare, pentru că, între timp, SC Marconf SRL a intrat în insolvenţă - o altă poveste în care apar tot felul de pretenţii financiare pe motive imaginare şi documente suspecte. Iar aceeaşi OUAI Piatra Olt nu este străină de aceste mişmaşuri cu iz penal. Organizaţia s-a înscris la masa credală cu o creanţă de peste 13 milioane de lei, datorii care ar proveni în cea mai mare parte din irigarea culturilor de care ar fi beneficiat SC Marconf SRL, firmă care s-a ocupat şi de lucrări agricole pe suprafeţe de teren luate în arendă. Vorbim de aceleaşi imaginare irigaţii, astfel că documentele doveditoare depuse de OUAI Piatra Olt la dosarul insolvenţei aflat pe rolul Tribunalului Olt sub numărul 1055/104/2012 au toate şansele să fie fictive. De altfel, creanţa cea mai mare a Marconf este revendicată de membrii familiei Bădiţă, care ar fi creditat firma care le aparţine cu diverse sume de bani de ordinul milioanelor de lei – manevră utilizată îndeobşte în astfel de cazuri cu scopul de a minimaliza şansele adevăraţilor creditori în a-şi recupera banii. În dosar este invocat şi contractul de cesiune a aşa-zisei creanţe de peste 4,8 milioane de lei.

Protecţie

Curajul de a pune în circulaţie documente fictive cu o uşurinţă care frizează iresponsabilitatea (ca să ne exprimăm eufemistic) i-a fost insuflat afaceristului Gheorghe Bădiţă de protecţia de care se bucura din partea unor persoane sus-puse în cadrul instituţiilor statului. Aşa se explică de ce, de câteva luni, Bădiţă este cercetat în stare de arest preventiv alături de directorul adjunct al Direcţiei de Finanţe Olt, Florin Bîlteanu, şeful Administraţiei Finanţelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii (AFPCM) Olt, Ion Encescu şi comisarul şef de poliţie Laurenţiu Lazăr. De altfel, procurorii DIICOT au reţinut, marţi, pentru audieri, o fostă angajată a SC Marconf SRL, pentru încasări dubioase de 9 milioane de lei, tot în domeniul îmbunătăţirilor funciare.

Documentul prin care Marconf a încercat să tragă pe sfoară statul

Afacerist slătinean, „făcut ca la Nufărul” de Justiţia din Olt

Gheorghe Lazăr spune că a devenit victimă a Justiţiei în lupta cu o angajată a Tribunalului Olt

Mai mulţi magistraţi din Olt şi avocata Melania Ghidănac sunt acuzaţi de un om de afaceri din Slatina că l-au nedreptăţit în mod intenţionat într-o cauză civilă, respectiv într-un dosar penal, în favoarea unei angajate a Tribunalului Olt cu care el se află în conflict. Cu toţii au luat partea celei care are loc de muncă în sistemul judiciar şi care şi-a bazat acţiunile împotriva bărbatului pe existenţa unui înscris sub semnătură privată despre care omul spune că este un fals.

Gheorghe Lazăr, un om de afaceri de 54 de ani din Slatina, s-a pomenit în 2008 chemat la Poliţie, în cadrul unui dosar penal întocmit în baza unei plângeri în care fosta sa soţie, Tania Dobeanu, arăta că îi este dator cu nişte sume de bani pe care nu i le-a mai returnat. Femeia îşi baza acuzaţia pe un înscris sub semnătură privată, o chitanţă prin care fostul soţ şi-ar fi luat obligaţia să-i restituie nişte sume de bani pe care le-ar fi primit de la ea. Omul a rămas interzis când a aflat că semnase un document pe care nu îl văzuse niciodată. Venind cu dovezi în acest sens, oamenii legii nu au putut fi convinşi de femeie că avea dreptate, drept pentru care au închis dosarul cu NUP. Povestea însă nu s-a încheiat aici, dând naştere unui proces civil cel puţin interesant, în care reclamanta avea să fie ajutată de funcţia de referent pe care o deţine în cadrul Tribunalului Olt, la Compartimentul Contabilitate, dar şi de un avocat cunoscut pe plan local, Melania Ghidănac, a cărei semnătură se află pe chitanţa cu pricina.

Declaraţii contradictorii

Un înscris sub semnătură privată care prinde putere juridică nu doar în prezenţa părţilor, ci şi în faţa şi cu implicarea unui avocat, ar trebui să fie un document cu pretenţii de redactare şi în acord cu toată legislaţia în vigoare pe acest segment. Chitanţa pe care avocata Melania Ghidănac şi-a pus semnătura este însă un text scurt, cu exprimări lapidare, redactat la calculator într-un singur exemplar (cel puţin documentul nu atestă că ar fi fost încheiat în mai multe exemplare, aşa cum ar fi fost normal). De altfel, actul poartă doar data încheierii, nu şi locul în care a fost încheiat şi nici datele de identificare ale părţilor. Apoi, chitanţa nu respectă dispoziţiile articolul 1180 din Codul Civil, potrivit căruia „actul sub semnãturã privatã, prin care o parte se obligã cãtre alta a-i plãti o sumã de bani sau o câtime oarecare, trebuie sã fie scris în întregul lui de acela care l-a subscris, sau cel puţin acesta, înainte de a subsemna, sã adauge la finele actului cuvintele «bun şi aprobat», arãtând totdeauna în litere suma sau câtimea lucrurilor şi apoi sã iscãleascã“. Cerinţe inexistente în cazul de faţă. În plus, angajata Tribunalului Olt susţinea, nu mai departe de ieri, că chitanţa cu pricina a fost redactată de avocata Melania Ghidănac în locuinţa acesteia, în vreme ce avocata, care afirmă că toată povestea este reală, susţinea, tot ieri, că documentul a fost întocmit şi semnat de părţi, în câte un exemplar pentru fiecare, la biroul său de avocatură.

Neavând succes pe linie penală, angajata Tribunalului Olt deschide proces civil în 2009 la Judecătoria Slatina. Proces s-a încheiat în 2010, în favoarea reclamantei, în ciuda tuturor suspiciunilor care planau asupra acestui caz şi peste care judecătoarea Simona Popescu (fostă Bichea), preşedinte de complet, a trecut uşor cu vederea. De pildă, în sentinţa civilă nr. 45 din 7 ianuarie 2010, instanţa reţine că pârâtul ar fi recunoscut că semnătura de pe chitanţa în discuţie îi aparţine, în vreme ce omul afirmă că a recunoscut doar că semnătura seamănă cu a sa, nu că îi aparţine. Instanţa a pus mare preţ pe depoziţia martorului Ghidănac Melania, avocata care, în trecut, l-a reprezentat pe pârât într-un proces comercial, obţinând de la el diverse documente care îi purtau semnătura. În schimb, instanţa a refuzat să ia în considerare multe dintre argumentele pârâtului.

Rezoluţie ascunsă

N-am putea spune cât de nepărtinitoare a fost în acest proces judecătoarea Simona Popescu. Ştim însă că reclamanta a depus la Judecătoria Slatina trei cereri de chemare în judecată, toate vizând aceeaşi speţă şi având aceleaşi părţi, în decurs de numai câteva zile. După ce a văzut că una dintre cereri a fost repartizată completului de judecată care îi convenea, reclamanta a renunţat la celelalte. Această strategie reprezintă un abuz de drept procesual pe care magistraţii slătineni s-au făcut că nu-l văd. Strategia avea să se repete într-un alt proces pe care aceeaşi persoană l-a deschis împotriva fostului soţ pentru partaj judiciar, astfel încât să îi pună în executare bunurile imobile în baza datoriei hotărâte de instanţă în procesul anterior. Şi, cu toate că avocatul apărării s-a prins de manevră, scoţând-o în evidenţă, instanţa a conexat dosarele, deşi, fiind vorba de trei cereri pe aceeaşi speţă şi aceleaşi părţi, trebuiau pur şi simplu respinse.

Inutil să mai spunem că recursul la primul proces, judecat la Tribunalul Olt de magistraţii Ioana Mircescu, Liliana Popescu şi Dan Mihai Lucinel Diaconescu (ultimii doi pensionaţi în 2011), a fost respins cu uşurinţă, astfel că Decizia civilă nr. 587 din 25 mai 2010 este aproape o copie a sentinţei hotărâte de instanţa de fond.

Suspiciuni planează şi asupra procurorului Pavel Marinel Corneliu, azi şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, instituţie căreia afaceristul „făcut ca la Nufărul“ de fosta soţie cu sprijinul magistraţilor s-a adresat cu plângere penală împotriva acesteia. Rezoluţia dată de procuror în dosarul 2212/P/2010, survenită la 7 februarie 2011 şi în care se dispunea neînceperea urmăririi penale, n-a fost comunicată petentului în termenul legal, din motive care nu au putut fi explicate de reprezentanţii parchetului. Abia în 12 februarie 2013, la doi ani de la dispunerea ei, cel îndreptăţit s-o primească a intrat în posesia rezoluţiei. Atacând-o cu plângere împotriva rezoluţiilor procurorului, omul n-a avut mai mult succes: plângerea i-a fost respinsă recent ca „neîntemeiată şi tardiv introdusă“.

În acest concurs de împrejurări, bărbatul nu crede nici în corectitudinea expertizei grafice a semnăturii sale, solicitată de el în plângerea către parchet şi care a fost făcută la IPJ Olt, dar despre a cărei existenţă a aflat foarte târziu.

Una peste alta, cazul, cusut cu multă aţă albă, reprezintă o dovadă în plus, dacă mai era nevoie, că reformarea Justiţiei, unul dintre cele mai importante deziderate ale României postdecembriste, nu va deveni prea curând o realitate.

Citește și
Secretele lui Cîrloganu, prietenul lui Bian
Cum se clasează dosarele penale la IPJ Olt. Studiu de caz
Rambursările ilegale de TVA, scandal cu prelungiri în Olt 
Ex-deputatul Bulă se dă artist amator ca să-şi umfle pensia cu 50 la sută
Instanţa lasă mega-scandalul fraudei de la Finanţe fără vinovaţi. Fum fără foc?
Activitatea infracțională a grupului condus de comisarul șef Lazăr, în documente
Caracatiţa lui „Tătuţu”. Noi dezvăluiri în dosarul „lotului” Lazăr
Rambursare ilegală de TVA către Marconf, „scăpată” de Finanţele Publice
Acţiunile care l-au aruncat pe Iacobov în puşcărie, plecate ilegal din Electrocarbon

Secretele lui Cîrloganu, prietenul lui Bian

Tandemul Cristinel Cîrloganu, șeful AJOFM Olt – Silviu Bian, fost președinte al ANOFM (condamnat, anul trecut, la închisoare pentru fapte de corupție) a funcționat perfect cu precădere în favoarea primului, care, după ce șeful său a fost reținut și, ulterior, arestat preventiv, nu s-a sfiit să recunoască public prietenia care îl leagă de acesta.

15 octombrie, 2011. Fostul președinte al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Silviu Bian, este reținut, urma unui flagrant, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru luare de mită în formă continuată.

17 octombrie, 2011. Directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) Olt, Cristinel Cîrloganu, își recunoaște public prietenia care îl leagă de șeful său arestat și declară presei locale că el crede în nevinovăția lui Silviu Bian. În data de 23 mai 2012, acesta avea să fie condamnat de Tribunalul București la 9 ani de închisoare. Ce îi lega atât de strâns pe cei doi, încât șeful să își ajute subordonatul să-și păstreze postul de șef al AJOFM Olt cu orice preț în 2009, atunci când celebra Ordonanță 37 a măturat toți șefii instituțiilor publice susținuți de PSD pentru a fi înlocuiți cu apropiații partidului de guvernământ, PDL?

Fente

Imediat după apariția Ordonanței 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, care avea să schimbe şefii instituţiilor publice prin modificarea Legii 188/1999 privind statutul funcționarilor publici (în care titulatura de director executiv era înlocuită cu cea de director coordonator), Cristinel Cîrloganu a gândit un plan eficient pentru a fenta ordonanța, cerând preşedintelui de atunci al ANOFM să-l mute pe funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul AJOFM. Cererea lui Cîrloganu a fost înregistrată la ANOFM în 15 mai 2009, iar solicitarea îi este îndeplinită de Bian prin Ordinul 362 din 22.05.2009, prin care lui Cîrloganu i se modifică raporturile de serviciu prin „mutarea definitivă în funcţia publică de conducere de şef serviciu - Juridic, relaţii cu publicul, control măsuri active, resurse umane şi salarizare - consilier clasa I, grad profesional superior...". La scurt timp după emiterea ordinului de către amicul său declarat, Cîrloganu este numit, în condiţiile noii Ordonanţe 37, director coordonator al AJOFM Olt, nefiind, prin manevra cererii aprobate de preşedintele ANOFM, victimă „directă și nemijlocită” a actului normativ, cum va invoca mai târziu. Numirea vine la doar trei zile de la ordinul de mutare pe o funcție inferioară, lucru care îndreptățește ideea potrivit căreia la mijloc nu putea fi vorba decât de o făcătură.

La scurtă vreme, ordonanţa avea să fie declarată neconstituţională, lucru care venea în favoarea celor care îşi pierduseră funcţiile de conducere în mod cu adevărat „direct și nemijlocit”, mulţi dintre ei recâștigându-şi-le în instanţă. Şi-a recâştigat-o şi Cristinel Cîrloganu, perorând că „încetarea activităţii mele din funcţia de director executiv a avut loc ca efect direct şi nemijlocit al aplicării OUG 37/2009, declarată ca fiind neconstituţională“. Ca atare, „vă rog să dispuneţi încetarea numirii mele în funcţia de director coordonator şi reluarea activităţii în funcţia de director executiv...”. Asta îi solicita Cîrloganu prietenului său Silviu Bian. Și, prin Ordinul 702/2.09.2010, preşedintele ANOFM îl numeşte în funcţia cerută.

Răspunsuri ocolite

În Ordinul 702/2.09.2010 Silviu Bian invoca, printre altele, sentința unei instanțe judecătorești căreia Cîrloganu s-ar fi adresat împotriva ANOFM pentru anularea ordinului de mutare pe o funcție inferioară pe care el însuși o solicitase cu subiect și predicat, sub semnătură. Și Curtea de Apel Craiova pronunță, la 8 februarie 2010, Sentința 92/2010, prin care este anulat Ordinul Ordinul 362 din 22.05.2009. Recent am solicitat și noi, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, această document judecătoresc, dar purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Craiova nu ni l-a putut furniza, susținând că nu găsește în baza de date a instituției o asemenea sentință. Ne-a putut furniza, în schimb, o altă sentinţă în care instanţa a luat act că reclamantul Cîrloganu renunţă la proces. Ne-am adresat şi ANOFM, solicitând un răspuns care să ne limpezească dacă repunerea lui Cristinel Cîrloganu pe funcția de șef al AJOFM Olt a fost legală sau ilegală. Iar conducerea ANOFM nu a confirmat o atare ilegalitate. Dar nici nu a infirmat-o. Iată răspunsul care ocolește obiectul solicitării noastre: „Prin Ordinul președintelui ANOFM nr. 702/02.09.2010, domnul Cîrloganu Marian Cristinel a fost reintegrat în funcția publică de conducere avută, respectiv de director executiv al AJOFM Olt, în urma Sentinței nr. 92/2010, pronunțată de Curtea de Apel Craiova”.

Să revenim la întrebare: care este secretul prieteniei atât de strânse între Bian şi Cîrloganu?

Bube-n cap

Răspunsul ni l-ar putea furniza, poate, conflictul dintre AJOFM Olt şi SC Ada & Roby Consulting SRL Craiova, firmă care a câştigat în 2010 contractul de management în cazul proiectului „Căi de formare şi ocupare în sectorul turismului alternativ – Alter Tour“, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 – 2013 şi care are drept obiectiv general facilitarea şi creşterea accesului pe piaţa muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru că reprezentanţii firmei nu au răspuns afirmativ anumitor solicitări, de care se ştia până sus, şi pentru că au refuzat să mai angajeze, în cadrul contractului de management, anumite persoane din cadrul AJOFM, şeful revenit pe căi complicate la conducerea instituţiei a demarat proces în instanţă pentru rezilierea contractului.

Sau poate răspunsul ar putea fi căutat şi în faptul că anumiţi angajaţi din cadrul AJOFM Olt au câştigat sume fabuloase de bani după ce, suspendaţi cu uşurinţă din funcţii, au lucrat în diverse proiecte finanţate din fonduri europene, după care s-au întors în instituţie.

Cert este că astfel de apecte pline de suspiciuni au atras, prin 2011, verificări ale poliţiei, care nu a găsit însă nimic în neregulă. Însărcinat cu această treabă a fost comisarul Constantin Nedeloiu de la Serviciul de Investigarea Fraudelor, el însuşi cu probleme de ordin penal. Ca şi Bian, prietenul lui Cîrloganu.