Soţia deputatului Gigel Ştirbu, „agăţată” la ASF cu un salariu de aproape 10.000 de lei

Președintele PNL Olt, deputatul Gigel Ştirbu, se numără printre liberalii care și-au aranjat rudele sau cunoștințele cu salarii uriașe la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie zguduită anul acesta de un imens scandal de corupţie. Soția sa a fost, până în urmă cu câteva luni, salariata acestei instituții, de pe funcția de consilier Delia Ştirbu încasând lunar un salariu de aproape 100 de milioane lei vechi.

Costel MIREA

La scurtă vreme după ce a ajuns preşedinte interimar al PNL Olt, mai exact cu vreo trei luni înainte de ruperea Uniunii Social Democrate (USL), deputatul Gigel Ştirbu a reuşit să-şi bage soţia în Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituție ajunsă celebră după scandalul de corupţie „Carpatica”. De fapt, faptele de corupţie pentru care fostul preşedinte al autorităţii, Dan Radu Ruşanu, Laura Chiţoiu şi alţii au fost trimişi în judecată erau în plină desfăşurare atunci când ASF a „cooptat-o” pe soţia parlamenturului de Olt. De pe funcţia de consilier, Delia Ştirbu încasa un venit lunar de aproape 10.000 de lei. Potrivit declaraţiei de avere a soţului, în decembrie 2013 Delia Ştirbu încasa, de exemplu, de la ASF, peste 9.200 de lei. Pentru a-şi „agăţa” perechea la ASF, fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a fost supus unor presiuni din partea preşedintelui de atunci al PNL, Crin Antonescu. De altfel, Antonescu a fost asigurat în mai multe rânduri, public, de Ştirbu, după ce acesta a ajuns să conducă PNL Olt, de susţinere totală din partea organizaţiei pentru a rămâne în fruntea partidului, inclusiv pentru o eventuală candidatură la funcţia de preşedinte al României.

Pe şest

Manevrele menite să-i aranjeze soţia la ASF au fost făcute de Gigel Ştirbu în aşa fel încât colegii din PNL Olt să nu afle nimic. S-a aflat, totuşi, până la urmă. Fostul lider al organizaţiei, Ioan Ciugulea, n-a crezut în primă fază, drept pentru care s-a deplasat în Capitală pentru confirmarea informaţiei. Şi Chiţoiu a confirmat-o. De altfel, în declaraţia de avere a demnitarului numele instituţiei de la care soţia a obţinut venituri este scris într-o formă atât de prescurtată (Ad S Fin), încât el să fie de nerecunoscut pentru curioşi.
Deși ruperea USL și scandalul iscat în februarie la nivelul ASF l-au făcut pe Știrbu să-și retragă din instituție consoarta, unii dintre membri PNL se întreabă și azi ce anume a calificat-o pe Delia Știrbu să fie acceptată într-o asemenea autoritate a statului, mai ales că ea a fost urmărită penal în urmă cu șapte ani, împreună cu mama sa, pentru trafic cu alcool și evaziune fiscală.

Ipocrizie

În vremea în care făcea eforturi susţinute la Bucureşti pentru a-şi băga soţia în ASF, deputatul Gigel Ştirbu dădea electoratului din Olt, prin intermediul mass-media, mesaje politice din conţinutul cărora nu lipsea o anume încărcătură morală. Întrebat, în ultima conferinţă de presă susţinută la Slatina, de câte ori a pus interesul personal înaintea celui public, pentru care a fost trimis în Parlamentul României, Ştirbu a ocolit un răspuns direct, susţinând că întrebarea este retorică.

Ascensiune cu proptele

Absolvent al Seminarului Teologic din Craiova (1994) şi al Facultăţii de Teologie din acelaşi oraş, Gigel Ştirbu a renunţat la preoţie pentru a intra în politică în 2001, ocupând funcţia de preşedinte al tineretului liberal din Olt până în 2004 şi pe cea de vicepreşedinte al PNL Olt, din februarie 2013 fiind și membru în Biroul Politic Naţional al partidului. În perioada 2005 - 2007 a fost subprefect al judeţului Olt, iar în 2007 - 2008 îl găsim secretar de stat în Ministerul Culturii. Ascensiunea o datorează premierului liberal de atunci Călin Popescu Tăriceanu, după ce acesta, graţie intervenţiilor lui Ioan Ciugulea, acceptă să devină rudă cu Ştirbu, căruia îi botează un copil. În 2008 devine deputat de Olt. După ce, într-o măsură mai mare sau mai mică, se leapădă de naşul Tăriceanu în favoarea următorului preşedinte al PNL, Crin Antonescu, el este sprijinit în 2012 pentru a prinde un nou loc în Camera Deputaţilor din partea USL. La mijlocul anului 2013 preia şi funcţia de preşedinte al PNL Olt, după ce reuşeşte să-l îndepărteze subtil din această funcţie, prin sfori trase la Bucureşti, pe binefăcătorul său Ioan Ciugulea.

Electrocarbon, „mulsă” prin acţionari-paravan

Deşi profitul înregistrat în 2013 de SC Electrocarbon SA Slatina nu este unul neînsemnat, el este cel mai mic la nivelul ultimilor şase ani, lucru care se explică prin acţiunea firmelor-căpuşă ce deţin acţiuni ale companiei şi care sunt controlate de oamenii de încredere ai milionarilor Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu, care în urmă cu 11 ani preluau ilegal pachetul majoritar de acţiuni al fabricii slătinene.

Costel MIREA

2013 este cel mai prost an din ultimii şase pentru compania Electrocarbon SA. Dacă în 2010 societatea producătoare de carbură de siliciu (la vedere) şi de electrozi siderurgici (sub ştampila Elsid Titu SA) înregistra un profit de peste 15 milioane de lei, iar în 2011 - peste 20 de milioane de lei, anul trecut fabrica slătineană şi-a trecut în bilanţul financiar un profit de doar 1,6 milioane de lei.

Scăderea nu este deloc una întâmplătoare, susţin surse din interiorul societăţii, ea fiind cauzată de manevrele menite, sub controlul SC Metaleuroest SRL Câmpina, administrată de Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu, să împingă mare parte din profit spre conturile SC Elsid Titu SA, controlată tot de cei doi milionari de Top 500, sau spre cele ale unor acţionari de unde dividendele să fie împărţite între cine trebuie. Potrivit surselor noastre, manevre se fac şi cu materiile prime care vin la Electrocarbon cu un preţ şi ies cu altul în defavoarea societăţii din Slatina. Pe fondul dispariţiei unor asemenea materii, în 2011 au fost daţi afară nişte dispeceri vechi şi incomozi pentru şmecherii cu acţiuni în companie.

Paravane

În vreme ce la SC Electrocarbon SA profitul este în scădere, la Elsid SA lucrurile stau incomparabil mai bine. În 2008, Elsid înregistra un profit de aproape 35 milioane de lei, în 2009 - peste 26 milioane lei, în 2010 - aproape 59 milioane de lei, în 2011 - peste 74,5 milioane de lei, în 2012 - peste 47,7 milioane lei, iar în 2013 - peste 31 milioane de lei.

Bine mersi o duce şi SC Ekomin SRL Titu, care are legături cu Elsid şi care deţine 25,8236% din acţiunile Electrocarbon, învârtindu-se de câştiguri anuale de zeci de milioane de lei, ca şi Elsid.

În mod surprinzător, acţionarul majoritar al Electrocarbon, SC Vivaio SRL Câmpina, iese pe pierdere an de an. De unde a avut bani, atunci, să achiziţioneze 50,8495% din acţiunile Electrocarbon? Explicaţia este simplă: ca şi Ekomin SRL, administrată de un vechi cunoscut al milionarilor de la Metaleuroest SRL, Constantin Ortan, Vivaio SRL este doar un paravan asigurat de Laurenţiu Dascălu, unic asociat al firmei, pentru Tufan şi Anastasescu. „Paravanul” a intrat în joc în 2005, când a preluat 21% din acţiunile Electrocarbon, majoritatea de la Metaleuroest SRL, şi a început să crească din 2008, în 2010 ajungând să deţină aproape 51% din acţiuni. Aşa cum Gazeta Nouă a dezvăluit, SC Vivaio SRL este fosta societate SC Clorofila SRL Câmpina, cumpărată de Dascălu de la cei doi oameni de afaceri în 2003, la preţul de două milioane de lei. În afara acţiunilor controlate prin „paravane”, Metaleuroest deţine azi, la vedere, 21,3102% din totalul acţiunilor Electrocarbon.

Afaceri murdare

Electrocarbon Slatina a ajuns o vacă bună de muls după ce, în urmă cu 11 ani, pachetul majoritar de acţiuni a intrat ilegal în posesia Metaleuroest SRL Câmpina. De altfel, Mihai Tufan şi Mihai Anastasescu s-au îmbogăţit, după 1990, prin afaceri în răspăr cu legea. Cei doi au debutat în afaceri imediat după Revoluţie făcând prin Câmpina comerţ ambulant cu cafea, pe care o vindeau prin baruri. Ulterior, Anastasescu a fost implicat în traficul ilegal cu alcool, la vremea când actorii acestui fenomen făceau şi trafic cu produse petroliere.

Pe marginea acţiunilor Electrocarbon ajunse la Metaleuroest au intrat oameni în puşcărie, inclusiv omul de afaceri Corneliu Iacobov. Pe fondul traficului cu alcool şi produse petroliere din perioada 2000 - 2003 au fost condamnaţi, de asemenea, oameni la pedepse cu închisoarea. În mod cu totul şi cu totul suspect, de fiecare dată milionarii prahoveni au scăpat teferi. Ce noroc!
Publicat în Gazeta Nouă din 24 iulie 2014

Un primar numit teroare: Marian Negrilă

Fost cadru militar în MApN şi primar al comunei Traian din 2004, Marian Negrilă şi-a câştigat în ultimii ani un renume de satrap în localitatea pe care o păstoreşte de peste 10 ani. Obişnuit să dea ordine în spirit cazon şi acestea să fie respectate întocmai şi la timp, el a continuat să se poarte ca un dur şi în viaţa civilă, ca primar, ba chiar mai abitir ca în armată, comportamentul său trecând dincolo de normele convieţuirii sociale. Acest fel de a fi i-a adus mai multe dosare penale edilului, pentru că unii dintre localnici au refuzat să-i înghită acestuia abuzurile. Numai anul acesta pe numele edilului au fost depuse trei plângeri penale la organele abilitate să cerceteze cazurile de încălcare a legii penale.

Costel MIREA

Poveştile oamenilor care s-au plâns organelor de cercetare împotriva primarului din Traian par, la un prim contact, pure plăsmuiri ale imaginaţiei pentru că ele redau comportamente pe care logica refuză să le perceapă altfel decât ca pe nişte lucruri incalificabile în raport cu normele care trasează limita naturii umane; şi totuşi, ele sunt reale.

Conflict cu femeia de serviciu

Nicoleta Şuţu are 50 de ani şi de 25 de ani ocupă postul de femeie de serviciu la grădiniţa comunei, timp în care nimeni nu i-a contestat calitatea profesională. Nimeni până la primarul comunei care, de circa trei ani, nu conteneşte să-i ceară să părăsească locul de muncă. În urmă cu peste trei luni femeia a decis să se adreseze oamenilor legii şi a depus o plângere la Secţia 5 de Poliţie Rurală Deveselu, iar de atunci presiunile asupra ei au crescut, Nicoleta Şuţu reclamând chiar că edilul i-ar fi aplicat, într-o bună zi, o corecţie.

„A venit în grădiniţă, m-a jignit şi m-a bătut. Am 25 de ani de muncă numai în grădiniţa asta şi aşa ceva nu mi s-a mai întâmplat. Una, două, să plec, şi asta durează de vreo doi, trei ani”, spune, cu revoltă, femeia căreia uşa primăriei îi este închisă de o vreme încoace. Şi nu doar ei.

Ana Stănescu, până nu demult asistentă în cabinetul unui medic de familie, a fost nevoită să-şi caute de lucru în altă localitate. Şi ea, şi medicul, după ce primarul a refuzat să prelungească contractul de închiriere a spaţiului în care era amenajat cabinetul şi după ce, de teama edilului, nimeni nu a vrut să închirieze medicului un alt spaţiu. Şi asta nu e totul.

„Înainte să plecăm, domnul primar obişnuia să intre în incinta cabinetului cu chef de harţă, spunând pacienţilor veniţi la consult fie că doamna doctor Dumitrescu Claudia este medic fără examen la facultate, fie că eu obişnuiesc să practic prostituţia în comună”, povesteşte asistenta Ana Stănescu, care a depus şi ea plângere la poliţie împotriva edilului.

Aceasta lucrează acum la Spitalul Caracal, iar medicul şi-a deschis cabinet la Stoeneşti. De altfel, medicul de familie Corina Dumitrescu nu este singura care a fost nevoită să plece din Traian. În urmă cu mai mulţi ani, soţii Neguleţu, medici în comună de aproape trei decenii, au părăsit pentru totdeauna localitatea. Dorina Neguleţu conduce acum un important centru medical în Craiova.

Dramă în familia Brîncoveanu

Plângere penală împotriva primarului a depus şi Gheorghe Brîncoveanu, de 30 de ani, care susţine pe hârtie că edilul şi-a depăşit cu mult atribuţiile de serviciu în cazul său. Nu l-am găsit pe petent, aşa că am stat de vorbă cu tatăl acestuia, Tudor Brîncoveanu, a cărui poveste sună aşa: în urmă cu câteva luni, tată şi fiu, proprietari ai câtorva zeci de caprine, au hotărât să îşi construiască o stână în câmp, pe un teren care aparţine familiei.

În aprilie, pe nepusă masa, edilul i-a uluit pe cei doi punându-le în vedere, fără explicaţii, să-şi ridice stâna de acolo şi să îşi aducă animalele acasă. Pentru că stăpânii animalelor s-au opus, episodul a degenerat într-o scenă teribilă, plină de groază pentru mezina de numai şase ani a familiei, care a avut nevoie de spitalizare şi de consiliere psihologică să-şi revină, cât de cât, din şocul generat de autorităţi. Fetiţa a refuzat să mai meargă de-atunci la şcoală.

„La o săptămână după Paşte, primarul l-a ameninţat telefonic pe fiul meu că va fi bătut şi arestat cu mascaţii dacă nu îşi ridică stâna. El ne-a spus seara, acasă, ce i se petrecuse, iar fetiţa, atentă, a reţinut că tatăl ei va fi luat de poliţie şi dus de-acasă. A doua zi ne-am pomenit, într-adevăr, cu doi consilieri locali şi cu viceprimarul comunei la poartă, însoţiţi de poliţişti. Când nepoata mea i-a văzut şi-a amintit ce a auzit cu o zi înainte şi a intrat într-o criză care ne-a speriat. Nu mai putea fi oprită din plâns, că îl arestează pe tatăl ei; aşa am dus-o la un spital din Craiova, unde a avut nevoie de tratament mai multe zile. După aceea nu a mai vrut să meargă la şcoală”, povesteşte, cu lacrimi în ochi, bunicul micuţei.

Neputând trece peste acest abuz, Gheorghe Brîncoveanu a depus plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal.

Incident în biserică

O altă poveste ne duce către singura biserică a localităţii, unul dintre cele mai frumoase şi mai grandioase lăcaşuri de cult din zonă în slujba căruia preotul Cristian Bârleanu se află de aproape 30 de ani. Din informaţiile culese de la localnici am aflat că între primar şi preot există un vechi conflict pe care ultimul nu şi-l explică în niciun fel. Potrivit localnicilor, într-o zi primarul a intrat în sfântul lăcaş şi, în plină slujbă duminicală, a oprit la jumătate ceremonia, spunându-le enoriaşilor care aveau pomeni să nu mai dea preotului niciun ban pentru slujbă pentru că slujbaşul Domnului nu merită.

De atunci, preotul s-a lovit de piedici în toate acţiunile sale. A fost scandal mare din partea primarului până când părintele Cristian Bârleanu a intrat în posesia titlului de proprietate al unui teren care aparţinea bisericii. A fost, de asemenea, scandal îndelung până când preotul a intrat în posesia autorizaţiei de construire pentru ridicarea unui praznicar de care să se folosească localnicii. O poveste incredibilă consumată în urmă cu mai mulţi ani este dispariţia patrafirului unuia dintre preoţii care slujeau în comună; veşmântul ar fi fost luat de primar, care şi l-ar fi pus la gât şi ar fi început să slujească, în derâdere, prin primărie. A fost nevoie de intervenţia poliţiştilor pentru ca omul Domnului să reintre în posesia veşmântului preoţesc.

Întrebat despre toate acestea ciudăţenii, părintele Cristian Bârleanu nu le-a infirmat, refuzând totuşi să le comenteze în detaliu din cauza interdicţiei impuse de mai-marii Episcopiei Slatinei şi Romanaţiului.

„Nu infirm nimic, dar mai mult nu spun că avem şi noi regulile noastre impuse de Episcopie. Spun doar că am pătimit multe cu acest om, multe...”, a afirmat preotul.

•••

Două dintre plângerile depuse de localnici împotriva primarului Negrilă au ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal cu propunerea de trimitere în judecată pentru purtare abuzivă, potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Olt, comisarul şef Claudia Radu. Trebuie spus că, în urmă cu aproape şapte ani, edilul a fost cercetat şi pentru viol după ce o tânără din localitate l-a acuzat că a întreţinut cu ea relaţii sexuale împotriva voinţei sale. Dosarul s-a încheiat atunci în favoarea celui acuzat. Întrebat dacă toate aceste acuzaţii sunt bazate pe adevăr, primarul Marian Negrilă a spus că plângerile penale depuse pe numele său au la bază motive politice. Ne-au luat însă prin surprindere unele dintre reacţiile edilului la adresa celor care îl acuză.

Astfel, femeia de serviciu nu se achită de sarcini, doctora plecată din comună era incompetentă profesional, asistenta şi-a bătut părinţii cu coada de topor şi şi-a înnebunit tatăl administrându-i forţat tratamente menite să îi slăbească puterea de judecată, iar preotul comunei face parte dintr-o reţea internaţională de traficanţi de arme care operează în Ucraina, România şi Italia. În plus, preotul este „fetiţă”. No comment!

Legăturile intermediarului Căpăţînă cu familia Băsescu

Legătura controversatului om de afaceri Marian Căpăţînă, din Drăgăneşti-Olt, cu fratele preşedintelui României, Mircea Băsescu, căruia i-a făcut cunoştinţă cu Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, în 2010, datează din 2008 - 2009, perioadă în care Căpăţînă intră în industria turismului din Constanţa prin firma sa, SC Exprotur Trading SRL. Ulterior, el intră în politică devenind membru al PDL, declarând public ori de câte ori a avut prilejul că a făcut această alegere datorită lui Traian Băsescu, pe care îl consideră idolul său. Admiraţia faţă de preşedintele ţării s-a dovedit în timp un simplu pretext, pentru că, în ascuns, Căpăţînă urmărea să ajungă la oamenii influenţi din partidul controlat pe atunci de Traian Băsescu şi, prin ei, la banii publici. Ţintele au fost atinse.

Costel MIREA

În data de 10 ianuarie 2007, Marian Căpăţînă, un apropiat al clanului Bercea din Drăgăneşti-Olt, devine acţionar al SC Exprotur Trading SRL Constanţa, specializată în domeniul hotelier, după ce unicul asociat al societăţii, o anume Alina Toma, îi cedează gratuit toate acţiunile deţinute în firmă la doar câteva luni de la înfiinţarea acesteia. Ce căuta Căpăţînă la Constanţa? Acolo avea locul de muncă soţia sa, Oana Steluţa Căpăţînă, artist liric la Filarmonica „Marea Neagră”, apoi la Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa, iar Marian Căpăţînă a urmat, tot acolo, studii superioare în domeniul maritim (este inginer în instalaţii portuare).

Acesta îl cunoaşte pe Mircea Băsescu în perioada 2008 - 2009, când fratele preşedintelui României era director în cadrul firmei olandeze Plusfood Constanţa SRL Agigea, cei doi devenind în scurtă vreme „parteneri de afaceri”, potrivit lui Mircea Băsescu. Încet - încet, Căpăţînă devine un apropiat al lui Mircea Băsescu, căruia îi propune, în 2010, prezentarea unui prieten în persoana lui Bercea Mondial, care, nu peste multă vreme, devine rudă cu fratele preşedintelui după ce acesta îi botează o nepoată. Potrivit unor surse din anturajul lui Bercea, acesta i-a dat 10.000 de euro lui Căpăţînă pentru a-l introduce în casa lui Mircea Băsescu.

Afaceri cu statul sub protecţia familiei Băsescu

Intrarea în politică a lui Marian Căpăţînă, care ajunge preşedinte al PDL Drăgăneşti-Olt, explică extinderea afacerilor sale la nivele la care se câştigă lejer bani publici. Ca membru al PDL, el s-a bucurat de protecţia câtorva importanţi lideri ai partidului. Numele său a fost şoptit de Mircea Băsescu şi la urechile preşedintelui României, susţin surse din mediul politic.

Aşa se explică „lipirea” lui Marian Căpăţînă de SC Aversa SA, unul dintre cei mai importanţi producători de pompe din centrul şi estul Europei, care ajunge să îşi vândă produsele partenerilor săi tradiţionali prin firma liderului PDL Drăgăneşti-Olt. Clienţi direcţi ai SC Aversa SA ani la rând, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari sau Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare din Drobeta Turnu Severin cumpără acum electropompe şi piese de schimb prin intermediul SC Exprotur Trading SRL, care încasează sume de ordinul milioanelor de lei.

Ca să ne dăm seama de proporţiile câştigului, să spunem că doar în perioada mai - august 2012, SC Exprotur Trading SRL încheie cu aceste companii de stat contracte în valoare de peste 1,2 milioane de lei, şi asta doar pe spatele contractelor descoperite de noi, în condiţiile în care SC Aversa SA avea nu mai puţin de 38 de clienţi în 2012, iar Căpăţînă se lipise de aceasta încă din 2009.

Se pare că numele său este şoptit de protectorii săi, printre care continuă să se numere, evident, Mircea Băsescu, şi la urechile lui Sorin Blejnar, şeful de atunci al Agenţiei Naţionale pentru Administraţie Fiscală (ANAF), care a pus umărul la falimentarea SC Aversa SA pentru ca fabrica să ajungă pe mâna unor pofticioşi din PDL.

Ţinta acestora era de fapt terenul de 10 hectare pe care era amplasată societatea, ca şi baza sportivă a acesteia care se întindea pe alte patru hectare. Printre pofticioşii care puseseră ochii pe activele fabricii s-a numărat şi Marian Căpăţînă, bizuindu-se pe relaţia sa cu Mircea Băsescu.

Banii lui Bercea, folosiţi la cumpărarea SC Aversa SA

În anul 2006, SC Aversa SA a fost băgată în insolvenţă pentru o datorie de numai 23.000 lei, cu acordul tacit al directorului general, pedelistul Constantin Stelică Barna, fost consilier local şi viceprimar al Capitalei sub mandatul de primar al actualului preşedinte al României.

Înainte de a fi demis pentru ineficienţă managerială, Stelică Constantin Barna slăbeşte financiar fabrica. Sub Barna, SC Aversa SA îşi reduce producţia la 50%, contractează materie primă din străinătate prin firmele de casă ale PDL şi cumpără materiale la suprapreţ, inginerii care generează datorii de milioane de euro. Între timp, un creditor, Fabrica de Scule Râşnov, solicită falimentul producătorului de pompe pentru o creanţă de doar 23.000 de lei.

În loc să plătească datoria la timp, Stelică Constantin Barna ascunsese documentele care se refereau la această creanţă, astfel că societatea este pusă la dispoziţia rechinilor din PDL care dădeau târcoale potenţialului imobiliar al acesteia. Este perioada în care preşedintele PDL Drăgăneşti-Olt intermediază vânzarea produselor între SC Aversa SA şi clienţii săi. Printre cei care se aruncă, apoi, în licitaţia organizată de lichidatorul fabricii se numără, evident, şi Marian Căpăţînă. În scopul doritei preluări a activelor, Căpăţînă înfiinţează o altă firmă, SC Aversa Production & Co SRL.

Este momentul în care liderul PDL Drăgăneşti-Olt are nevoie de bani mai mulţi. Aşa se explică de ce din suma de 600.000 de euro pe care membrii familiei Anghel i-o dau în 2011 pentru Mircea Băsescu, care le-a promis că îl scapă pe Bercea Mondial de puşcărie, Căpăţînă îşi păstrează 350.000 de euro. Este exact portiţa prin care avocaţii lui Mircea Băsescu încearcă să îl scape pe acesta de belea, susţinând că banii ar fi fost împrumutaţi de Marian Căpăţînă de la familia lui Bercea nu pentru fratele preşedintelui, ci pentru afaceri.

Înregistrările video pe care familia interlopului le-a făcut publice dovedesc însă clar că banii au fost daţi cu titlu de şpagă pentru ca Mircea Băsescu să intervină la preşedintele României şi în justiţie în favoarea lui Bercea Mondial, în aşa fel încât acesta să fie achitat sau să scape cu o condamnare uşoară pentru fapta la care magistraţii l-au condamnat, ulterior, la ani grei de închisoare cu executare, aceea de a-şi fi înjunghiat propriul nepot.

De altfel, dovada înregistrărilor şi-au însuşit-o şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care joi i-au reţinut pe Mircea Băsescu şi pe Marian Căpăţînă pentru trafic de influenţă, respectiv complicitate la trafic de influenţă, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, care vineri au admis propunerea procurorilor care au cerut ca cei doi să fie arestaţi preventiv pentru 30 de zile.

•••

Legăturile lui Marian Căpăţînă cu aripa Băsescu din PDL s-au manifestat şi după ce PDL a pierdut guvernarea ţării, el fiind susţinut să candideze la alegerile generale din 2012 pentru un loc în Senat (pe care nu l-a prins, cu toată mita electorală pusă la bătaie în campanie), dar se simt şi astăzi, când Căpăţînă dă târcoale PMP, având deja o ancoră în partid în persoana liderului PMP Drăgăneşti-Olt, un anume Drăguşin, apropiat al său.
Publicat în Gazeta Nouă din 22 iunie 2014

Soţia preşedintelui PNL Caracal s-a reunit cu familia la Bucureşti. Pe bani publici

Marius Bălașa

Şefa Serviciului Inspecţie Socială din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Olt, Daniela Aurelia Bălaşa, soţia liberalului Marius Bălaşa, preşedintele PNL Caracal, n-a mai dat pe la serviciu de vreo trei ani, cu câteva excepţii, mutându-se practic în Bucureşti pentru a-i fi alături soţului, consilier în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Ea nu a absentat chiar nemotivat de la locul de muncă, ci s-a folosit de influenţa politică a soţului pentru a obţine detaşări peste detaşări în interes de serviciu. Când nu este detaşată, obţine delegări pentru a lucra în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), la solicitarea expresă a directorului general al instituţiei, coleg de partid cu soţul ei. Pentru reunirea familiei, ANPIS îi pune la dispoziţie Danielei Bălaşa şi posibilitatea de a locui într-un hotel din Capitală, „ofertă” refuzată de-a lungul timpului, spune ea. Totuşi, aceasta beneficiază de decontarea diurnei şi a deplasărilor.

Costel MIREA

Ca să poată fi, aşadar, împreună cu soţia, Marius Bălaşa a tras sfori la conducerea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), condusă de colegul său de partid, Adrian Toader, astfel că Daniela Bălaşa a fost în nenumărate rânduri solicitată să lucreze la sediul central al agenţiei din Capitală, manevră mascată prin utilizarea detaşării în interes de serviciu şi a delegaţiilor. De pildă, în 2013 Daniela Bălaşa nu a trecut mai deloc pe la instituţia unde este şefă, beneficiind de două astfel de detaşări.

Mai mult, dacă n-ar fi avut locuinţa soţului, hârtiile oficiale îi dădeau dreptul să locuiască la un hotel din Capitală pe bani publici. Daniela Bălaşa susţine însă că nu s-a folosit de oferta conducerii ANPIS. Ceea ce nu ar putea spune despre decontarea diurnei şi a deplasărilor.

Explicaţia pe care şefa AJPIS Olt, liberala Ileana Ghiţă, ne-a dat-o este că doamna Daniela Aurelia Bălaşa ar fi participat la actualizarea aplicaţiei SAFIR, care gestionează baza de date a ANPIS. Insistând cu întrebări suplimentare, Ileana Ghiţă a declarat că, de fapt, situaţia subordonatei sale o depăşeşte, alimentând astfel suspiciunea care pluteşte asupra acestei poveşti.

Detaşări cu substrat

Şefa AJPIS ne-a explicat că lungile deplasări în Capitală ale subordonatei sale durează de dinainte de a sosi ea în instituţie.

„Eu când am venit în instituţie, în 2012, aşa am găsit situaţia: era angajata noastră, dar lucra la ANPIS. Din ce ştiu eu, se actualizează aplicaţia informatică SAFIR, aplicaţie informatică la nivel naţional care gestionează baza de date a beneficiarilor instituţiei. A fost şi ea plecată, este adevărat că mai mult timp, a fost şi informaticiana noastră plecată, însă doar vreo două săptămâni, trei. Deci Oltul a fost reprezentat de ea şi de informaticiană, fiind adevărat că ea a stat o perioadă mai lungă de timp. Cam de astă toamnă a început să mai vină şi pe la noi, în instituţie. Ce să vă mai spun, restul mă depăşeşte”, a declarat şefa AJPIS Olt.

Întrebată direct dacă plecările doamnei Bălaşa au vreo legătură cu faptul că soţul ei lucrează şi locuieşte în Bucureşti şi dacă, prin urmare, detaşările în interes de serviciu ar putea fi doar un pretext pentru împlinirea unui scop de ordin personal, Ileana Ghiţă a declarat că „nu ştiu, este posibil, dar mă depăşeşte”.

Explicaţii contradictorii

Contactată telefonic, Daniela Bălaşa a recunoscut că, deşi conduce un serviciu în cadrul AJPIS Olt, îşi face veacul mai mult în Capitală, furnizând explicaţii contradictorii: ba că a fost solicitată să lucreze în Bucureşti de şeful ANPIS, ba că, de fapt, totul se bazează pe o solicitare care îi aparţine.

„Întâmplător, soţul meu lucrează în Bucureşti, dar a fost o combinaţie fericită că s-a nimerit ca eu să fiu chemată să lucrez la ANPIS. Dacă vroiam să rămân la Bucureşti, eram în momentul de faţă la Bucureşti. Există hârtii, dispoziţii de la domnul director general al ANPIS prin care mă cheamă, prin care mă solicită... Chiar şi anul acesta am avut mai multe delegaţii. Acum, de patru, cinci săptămâni sunt aici. Am fost ba două săptămâni la Slatina, ba două sau trei săptămâni acolo şi tot aşa”, a declarat Daniela Bălaşa, care, ulterior, a spus că ea a solicitat încă din 2011 să lucreze în cadrul ANPIS.

„Sincer vorbind, eu am făcut o solicitare încă de acum vreo trei ani ca să lucrez la Bucureşti, deci prima mea intrare la ANPIS a fost acum vreo trei ani sau ceva de genul acesta. Intrând acolo în colectivul ăla şi făcându-mi treaba, nu mi-au mai dat drumul. Deci prima mea solicitare a fost în urmă cu trei ani, restul a fost cu dispoziţii de la dânşii”, susţine ea.

Cu hotelul la picioare

Referindu-se la drepturile funcţionarilor publici în cazul detaşării în interes de serviciu şi al delegărilor, soţia liderului PNL Caracal a recunoscut şi că ANPIS i-a pus de fiecare dată la dispoziţie posibilitatea de a locui într-un hotel din Capitală, dar că nu s-a folosit niciodată de această oportunitate.

„N-am cerut niciodată să mi se facă o decontare la cazare. Mie mi s-a pus pe hârtie de la ANPIS să mi se deconteze cazarea, diurna şi drumul, dar cazarea n-am cerut-o niciodată, pentru că am avut unde să stau şi am zis că sunt bani publici şi de ce să îmi bat joc. Puteam să cer”, afirmă Daniela Bălaşa.

Despre valoarea diurnei şi a deplasărilor Slatina - Bucureşti şi invers şefa Serviciului Inspecţie Socială nu a putut spune că nu a fost încasată.

Este momentul să reamintim că Marius Bălaşa a fost descoperit el însuşi, în 2012, activând pe două posturi publice, încasând bani şi de la Ministerul Educaţiei Naţionale, dar şi de la Liceul cu Program Sportiv Slatina, ca profesor, deşi nu ajungea decât arar să predea elevilor în orele cu care figura aici. Interesant este şi momentul în care Daniela Bălaşa a fost promovată din postul de simplu inspector social pe o funcţie de conducere în cadrul AJPIS Olt, moment consumat în 2013, anul în care soţul său devenea, cu acte-n regulă, membru al PNL.

Puroi liberal

AJPIS Olt ascunde, de altfel, un puroi de sorginte liberală care atentează flagrant la importanţa şi imaginea instituţiei. Pe de o parte, unii funcţionari cu ancore în PNL sunt avantajaţi, precum soţia liderului PNL Caracal. Pe de altă parte, AJPIS a fost transformată de actuala conducere într-o rampă de lansare a unor liberali către corpul funcţionarilor publici, un artificiu care i-a propulsat ulterior pe colegii de partid ai directoarei în posturi de conducere din alte instituţii.

Astfel, AJPIS Olt a scos în 2013 la concurs un post vacant de inspector social nu cu scopul de a-şi întregi personalul (deşi aceasta este raţiunea unui concurs pentru recrutarea de personal), ci ca mijloc prin care liberalul Nicolae Drăghici să ajungă în fruntea Direcţiei pentru Cultură Olt, în condiţiile în care un post de conducere la nivelul unei instituţii publice poate fi ocupat doar de un funcţionar public. Postul a fost creat în 2012 şi „îngheţat” pentru eventuala revenire în instituţie a fostului director al acesteia, Cătălin Davidescu, ales primar al Scorniceştiului din partea PNL. „Îngheţat” pentru Davidescu, postul a fost „încălzit” şi pentru liberala Gherghina Ioniţă, care avea nevoie să intre în rândul funcţionarilor publici pentru a putea ocupa funcţia de director executiv cu delegaţie la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt.
Publicat în Gazeta Nouă din 1 iulie 2014

Slatina, „bombardată” de radiaţii electromagnetice. Pericolul antenelor GSM

Populaţia Slatinei este supusă, de peste un deceniu, radiaţiilor electromagnetice emise de antenele GSM amplasate pe multe dintre blocurile-turn ale oraşului. În ciuda faptului că, oficial, efectele nocive asupra sănătăţii umane produse de acest tip de radiaţii nu sunt recunoscute de autorităţi, în lume există din ce în ce mai multe cazuri în care oamenii acuză diverse anomalii ce le perturbă confortul sau anumite afecţiuni, unele care pot favoriza mutaţii genetice dintre cele mai grave, potrivit unor studii ştiinţifice. Deşi, pe de o parte, instituţiile de sănătate publică susţin că nivelul radiaţiilor emise nu este atât de ridicat încât să ne afecteze sănătatea, pe de altă parte statul român recunoaşte, din 2006 încoace, că efectul radiaţiilor este nociv pentru sănătatea umană - şi o vom dovedi în cele ce urmează. Cu toate acestea, legislaţia din România este una extrem de favorabilă companiilor de radiocomunicaţii, în vreme ce state precum Franţa sau Germania au început să ia măsuri pentru restricţionarea libertăţii de acţiune în ceea ce priveşte amplasarea antenelor.

Costel MIREA

Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Olt, numai în perioada 2006 - 2012 patru firme de telefonie mobilă au solicitat acord de mediu în 15 cazuri pentru proiecte de amplasare a unor staţii fixe de emisie/recepţie destinate telefoniei mobile în sistem GSM pe blocuri de locuinţe din Slatina şi Caracal.

Este vorba de SC Orange România SA, SC Vodafone România SA, SC RCS&RDS SA şi SC Cosmote Romanian Mobile Telecomunications SA. La solicitările operatorilor de telefonie mobilă, APM decide clasarea notificărilor, deoarece „proiectele propuse nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată”. De altfel, legislaţia românească este extrem de permisivă în privinţa acestui domeniu, prin faptul că o asemenea activitate nu este prevăzută deloc de legislaţia de mediu şi nici de cea care reglementează sănătatea publică, pe considerentul că ea nu are un impact major sau semnificativ asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii publice. Lucrurile nu stau, însă, chiar aşa.

Efecte nocive

Potrivit specialiştilor, montarea şi punerea în funcţiune a antenelor GSM pe terasele apartamentelor locuite permanent de oameni le cauzează acestora multiple traume fizice şi morale, producându-le suferinţe psihice care le modifică în sens negativ personalitatea. Antenele GSM lucrează la o frecvenţă de 900 MHz sau de 1800 MHz.

„La această extrem de înaltă frecvenţă, caracteristică razelor X, particulele electromagnetice au suficientă energie pentru a rupe legăturile chimice din interiorul organismelor vii. Aşa se explică faptul că razele X distrug materialul genetic al celulelor şi cresc foarte mult probabilitatea apariţiei cancerului sau a naşterilor mutante”, susţine lt. col. Theodor Thobescu, extrem de bine documentat pe această latură de interes.

De asemenea, dr. ing. Mircea Manolescu, doctor în radiaţii şi administrator al unei firme care efectuează măsurători ale câmpului electromagnetic, a declarat pentru Gazeta Nouă că plaja efectelor acestui tip de radiaţii asupra sănătăţii umane este foarte întinsă şi cuprinde numeroase manifestări.

„În funcţie de intensitatea şi durata radiaţiei absorbite de organism, efectele se situează pe o plajă destul de întinsă, de la ieşirea din situaţia de confort până la efecte grave asupra sănătăţii umane. Radiaţiile electromagnetice emise de antenele de telefonie mobilă pot produce stres, insomnii, dureri de cap, slăbirea imunităţii, oboseală anormală, nervozitate, creşterea riscului de cancer şi de pierdere a sarcinii, tulburări de concentrare şi de memorie. De asemenea, oamenii afectaţi de aceste radiaţii se pot îmbolnăvi de Alzheimer şi de alte boli neurodegenerative”, susţine dr. ing. Mircea Manolescu.

Deşi nu o spune răspicat, statul român recunoaşte nocivitatea radiaţiilor electromagnetice neionizante emise de antenele de telefonie mobilă prin acordarea unui spor de până la 10% din salariul de bază pentru condiţii vătămătoare funcţionarilor publici „care desfăşoară activitate în autorităţile şi instituţiile publice în care funcţionează instalaţii ce generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă produse de emiţători pentru comunicaţii, instalaţii de microunde, instalaţii de curenţi de înaltă frecvenţă” (Ordonanţa nr. 2/2006).

Valorile maxime admisibile, impuse de lobbyişti

„În anul 2008 nivelul de radiaţii era de circa 10 milioane de ori mai mare faţă de anul 1950. Între timp, au fost montate şi mai multe antene şi, în plus, a apărut tehnologia 4G, care face ca cifra enunţată să fie astăzi mult mai mare”, a explicat dr. ing. Mircea Manolescu.

El ne-a dat amănunte şi de ce este dăunător câmpul electromagnetic.

„Explicaţia se situează la nivel celular: celulele vii în condiţii normale de funcţionare au un câmp electric şi magnetic propriu. Dacă aceste celule se găsesc într-un câmp cu valori mai mari decât cele proprii nu mai funcţionează normal. Ca urmare vor apărea dureri de cap, oboseală, somnolenţă, lipsă de concentrare, somn agitat, tendinţa de îngrăşare, scăderea fertilităţii, impotenţa, Alzheimer, leucemie, tumori cerebrale şi lista e lungă”, susţine dr. ing. Mircea Manolescu.

Cei mai vulnerabili la radiaţiile electromagnetice sunt gravidele şi copiii, pentru că este vorba de perioada de formare a organismului, perioadă în care influenţa radiaţiilor este critică. Punctul de vedere al firmelor de telecomunicaţii este foarte diferit de cel al utilizatorilor în privinţa valorilor maxime admisibile ale frecvenţelor folosite de antenele GSM. Aceste valori propuse (şi impuse prin lobby) de firmele de telecomunicaţii sunt, în funcţie de banda de frecvenţă, de 100 până la de 1.000 de ori mai mari decât cele propuse de cercetători în urma studiilor medicale. Or, ca în celelalte state, în România tocmai cele dintâi sunt luate ca repere de organismele oficiale care se ocupă cu măsurarea radiaţiilor.

Elevi şi bolnavi, în bătaia directă a radiaţiilor

Statistica reală în Olt este una foarte „generoasă” la capitolul numărului de antene GSM folosite în telefonia mobilă, în comparaţie cu informaţiile incomplete furnizate de APM, doar în Slatina existând zeci de antene pe blocurile de 10 etaje (Bloc Union, blocurile CAM3, CAM4, GA21 din b-dul AI Cuza, GA15 din Primăverii, GA11B şi GA12 din str. Crişan, GA4, GA7 şi GA9 din str. Cornişei, GA5C din Aleea Viorelelor, T-urile din str. Independenţei etc.). În vreme ce statul român continuă să aibă un comportament favorabil operatorilor de telefonie mobilă, în state precum Franţa sau Germania libertatea de acţiune a acestora a început să cunoască unele restricţii.

De pildă, în Franţa şi în alte ţări din Uniunea Europeană legislaţia prevede amplasarea antenelor la cel puţin 150 de metri depărtare faţă de şcoli, spitale, instituţii publice şi interzice amplasarea acestora pe blocurile de locuinţe. În Slatina, nu doar că antenele reprezintă adevărate păduri deasupra locuinţelor, dar cele amplasate pe blocul GA5C sunt la doi paşi de Spitalul Judeţean, iar cele amplasate pe blocul CAM4 sunt foarte aproape de Colegiul Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu”.

Antene amplasate ilegal

Deşi legislaţia românească este foarte uşor de respectat de operatorii de telefonie mobilă, există cazuri în care aceştia nu au respectat nici puţinul pe care îl aveau de respectat, amplasând antene ilegal. Nici ei şi nici unele asociaţii de proprietari, care primesc din închirierea teraselor blocurilor o sumă regulată de bani pe care o pot utiliza pentru modernizarea blocurilor.

Unul dintre cazuri este cel al antenei amplasate pe blocul GA11B de pe strada Crişan, pentru care Asociaţia de Proprietari nr. 9 a semnat în anul 2009 un contract de închiriere a spaţiului cu Orange România SA, fără ca în prealabil să fi obţinut acordul tuturor proprietarilor de apartamente de la ultimul etaj, aşa cum prevede legislaţia românească. Obligaţia ocolită de asociaţie reiese atât din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (pct. 2.5.6. din Anexa 1), dar şi din Hotărârea Guvernului nr. 400/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari (art. 6. alin. 3).

Unul dintre proprietarii de apartamente care nu şi-au dat acordul sub semnătură pentru amplasarea antenei pe terasa blocului, Marian Drăguţ, este revoltat de când a aflat că legea a fost încălcată în cazul său. De altfel, documentându-se asupra efectelor radiaţiilor electromagnetice, el se gândeşte acum că bolile care i-au lovit copiii ar fi putut fi cauzate şi de aceste radiaţii, deşi există o teorie conform căreia cei mai expuşi sunt locatarii care se afla în lateralul antenelor GSM, şi mai puţin cei de sub ele.

„Eu nu am semnat nici un tabel, să îmi arate semnătura mea dacă o au. Şi nu doar eu nu mi-am dat acordul; am vorbit cu mai mulţi vecini şi susţin acelaşi lucru: că n-au semnat. Asta una la mână. În al doilea rând, m-am documentat şi eu în legătură cu efectele radiaţiilor şi cred că este posibil ca fiica şi fiul meu să fi suferit de anumite boli şi din cauză că le-a fost scăzut sistemul imunitar. Fiului meu i s-a atrofiat un rinichi şi a trebuit să suporte o operaţie de transplant, iar fiica mea s-a îmbolnăvit la colon şi, de asemenea, a avut nevoie de intervenţia chirurgicală a medicilor. Copiii mei erau sănătoşi, n-au fost niciodată bolnavi şi, deodată, la o anumită vreme după ce a fost montată antena deasupra locuinţei noastre, i-am văzut pe amândoi bolnavi, după ce au acuzat stări de insomnie, dureri de cap, oboseală continuă şi altele”, spune Marian Drăguţ.

În contradicţie cu omul, administratora asociaţiei cu pricina, Monica Meleru, spune că prevederile legale au fost respectate întocmai în cazul contractului semnat cu Orange România SA, deşi recunoaşte că legislaţia prevede acordul tuturor proprietarilor de la ultimul etaj pentru încheierea unui asemenea contract. Dacă cetăţeanul în cauză s-ar adresa instanţei de judecată, făcând dovada că cel puţin el nu şi-a dat acordul pentru amplasarea unei antene GSM pe terasa blocului, ar câştiga, cel mai probabil, procesul, în contextul unei practici judiciare care în ultimii ani a înclinat balanţa în defavoarea firmelor de telefonie mobilă din pricini cu mult mai mici decât cazul mai sus descris.

Primăria Slatina interzice amplasarea altor antene

Din 2011, Consiliul Local Slatina interzice, printr-un act normativ, amplasarea antenelor GSM pe blocurile de locuinţe reabilitate de primărie sau prin programe naţionale de reabilitare termică, capitol la care aproape toate blocurile-turn din oraş au fost acoperite. De asemenea, dacă la expirarea contractelor încheiate între operatorii de telefonie cu asociaţiile de proprietari acestea nu vor fi prelungite, antenele ridicate nu vor putea fi înlocuite cu altele.

„Astfel de antene nu vor mai putea fi amplasate pe nici un bloc de apartamente reabilitat de primărie, prin programul «Slatina, oraş verde, oraş curat» sau prin programele naţionale afectate acestui domeniu. Asta pentru s-au cheltuit bani şi pentru reabilitarea teraselor blocurilor. De altfel, cred că firmele de telefonie mobilă care operează în această zonă au deja reţelele acoperite în totalitate”, a declarat viceprimarul Slatinei Cristian Bircea.

Cum să ne protejăm împotriva radiaţiilor

Există mai multe moduri prin care ne putem proteja împotriva radiaţiilor electromagnetice şi ele ne-au fost puse la dispoziţie de dr. ing. Mircea Manolescu. În mod cu totul gratuit, putem apela la măsuri care limitează timpul şi intensitatea radiaţiilor la care este expus organismul, precum închiderea sistemului WiFi de acasă atunci când el nu este utilizat, evitarea conversaţiilor la telefon acolo unde nu există semnal (în această situaţie telefonul emite el un semnal maxim încercând să se conecteze), alegerea, în casă, a zonei de sejur a familiei în aria de minimă expunere la radiaţiile antenelor GSM învecinate (acele camere în care există valorile radiaţiei cele mai mici, determinate prin măsurare), păstrarea telefoanelor mobile cât mai departe de corp, îndepărtarea telefonului de cap în momentul în care se răspunde unui apel sau în momentul în care se apelează un număr, evitarea utilizării telefonului mobil de către copii etc.

Cei care sunt dispuşi să şi investească bani îşi pot procura huse de protecţie antiradiaţii pentru telefon, folii de protecţie pentru geamuri, vopsea de protecţie pentru peretele clădirii, perdele antiradiaţii sau baldachine antiradiaţii.
Publicat în Gazeta Nouă din 17 iunie 2014

Şeful PNL Scorniceşti, şcolit sub aripa falsificatorului de diplome Dobronăuţeanu

După seria dezvăluirilor apărute recent în legătură cu manevrele mafiei liberale din Scorniceşti, preşedintele organizaţiei locale a PNL, omul de afaceri şi consilierul judeţean Ion Moisescu, a găsit calea cea mai uşoară pentru a da o replică publicaţiei noastre: proferând injurii. A făcut-o repede, pe fugă, după care, „răcorit”, s-a făcut nevăzut cu autoturismul său 4x4. Limbajul licenţios folosit de liderul liberal indică un grad de educaţie cel puţin curios. De altfel, studiile superioare le-a urmat la „celebra” universitate „Alexandru Ghica” din Alexandria, în jurul căreia a izbucnit un scandal monstru pe marginea a mii şi mii de certificate profesionale, diplome de absolvire a liceului şi licenţe universitare false. Examenele de licenţă erau susţinute la alte universităţi, printre care s-a numărat şi Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, acolo unde a fost licenţiat Moisescu, dar şi colegul său de partid Florea Niculae. Ancheta demarată de poliţişti în acest caz nu s-a închis nici astăzi, cercetările fiind extinse şi în judeţul Olt.

Costel MIREA

Deranjat de amănuntele date publicităţii de Gazeta Nouă pe marginea mai multor ilegalităţi comise de primarul liberal al oraşului Scorniceşti, Cătălin Davidescu, dar şi pe marginea unor manevre care îl privesc personal, preşedintele PNL Scorniceşti, Ion Moisescu, a devenit extrem de nervos. Atât de nervos, încât a simţit nevoia să se adreseze reprezentanţilor publicaţiei utilizând un limbaj care nu poate fi redat aici.

Supărarea lui Moisescu pe noi a fost generată în mare parte de dezvăluirile privind afacerile necurate pe care Cornel Stanciu, fost preşedinte al tinerilor din cadrul PNL Olt şi un bun prieten al său, le-a derulat cu Primăria Scorniceşti, primind sume de bani de ordinul miliardelor de lei vechi pentru lucrări de pietruire a unor drumuri, lucrări executate doar pe hârtie, conform unui raport al Camerei de Conturi Olt.

Limbajul licenţios folosit de preşedintele PNL Scorniceşti împotriva noastră indică un grad de educaţie scăzut pe care Ion Moisescu şi l-a „desăvârşit”, în urmă cu peste 10 ani, graţie Universității „Alexandru Ghica” din Alexandria, neacreditată. Aici, ca și la Universitatea „Europa Ecor”, tot neacreditată, mai mulţi profesori universitari, în frunte cu patronul celor două instituții de învățământ superior, Mina Silviu Dobronăuţeanu, au fabricat circa 15.000 de certificate profesionale, diplome de Bacalaureat şi licenţe universitare false, preţurile plătite pentru aceste servicii variind între 3.000 şi 3.500 de euro.

Membrii reţelei racolau din toată ţara persoane care doreau să obţină licenţe, apoi le întocmeau dosare de absolvire a facultăţilor de petrol şi gaze, inginerie, ştiinţe economice, drept, management, contabilitate şi informatică, psihosociologie, stomatologie şi chiar medicină, fără ca persoanele respective să fi urmat cursurile respective. Mai departe, pentru obţinerea licenţei aceste dosare erau depuse, în funcţie de „pile şi relaţii”, la diverse facultăţi acreditate, printre care figurau Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, Universitatea Valahia Târgovişte, Facultatea de Vest Timişoara, Universitatea „Gh. Cristea” şi Universitatea Hyperion din Bucureşti. Ion Moisescu şi-a ales Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, unde a fost licenţiat în ştiinţele economice, ca şi colegul său de partid Florea Niculae.

Diplome şi funcţii

În baza studiilor superioare „urmate” la Alexandria – Ploieşti, Ion Moisescu a ocupat în două rânduri o funcţie de conducere, respectiv pe cea de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt, la propunerea PNL Olt. Primul mandat l-a avut în perioada iulie 2007 – aprilie 2009, pe cel de-al doilea în perioada 2013 – 2014. Întrebat despre această situaţie, Ion Moisescu a recunoscut, în primă fază, că diploma de licenţă a obţinut-o la Facultatea de Ştiinţe Economice Ploieşti. Ulterior, într-o discuţie telefonică, a negat că ar fi obţinut diploma de licenţă unde a obţinut-o.

„N-am nicio treabă. E ca şi cum te-aş întreba eu de rachete nucleare. N-am nicio treabă”, a întors-o, ca la Ploieşti, şeful liberalilor din Scorniceşti.

Dacă se va dovedi că în spatele diplomei de licenţă obţinută la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti au stat unele documente de absolvire cu cântec, liderul PNL Scorniceşti va avea o problemă. Şi nu doar el. Se pare că la aceleaşi servicii a recurs şi şeful Căminului pentru Persoane Vârstnice Spineni, Florea Niculae, coleg vechi de partid cu Moisescu. Niculae deţine postul de conducere de la Spineni de mai mulţi ani în baza diplomei de licenţă obţinută tot în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti, beneficiind de un venit lunar de aproape 2.000 de lei, la care se adaugă indemnizaţia de consilier judeţean, calitate pe care o deţine din 2008.

Contactat telefonic, Florea Niculae a recunoscut că este licenţiat în ştiinţe economice la aceeaşi facultate din Ploieşti, dar a negat cu vehemenţă că ar fi urmat cursurile uneia dintre cele două universităţi neacreditate din Alexandria. De altfel, domnia-sa are dreptate sută la sută, pentru că aceste cursuri nici n-au prea existat în realitate.

„Eu sunt economist, am diplomă de la Petrol şi Gaze Ploieşti, acolo am şi făcut”, a declarat liberalul Niculae, susţinând că de miile de diplome false şi de ancheta poliţiei pe marginea acestora nu a auzit niciodată, deşi scandalul care a zguduit lumea universitară a fost extrem de prezent în mass-media româneşti la vreme respectivă.

Anchetă şi în Olt

Ancheta penală demarată în 2009 în scandalul diplomelor false nu s-a încheiat nici acum. Anul acesta cercetările au fost extinse şi la nivelul judeţului Olt, poliţiştii de la Serviciul pentru Investigarea Fraudelor primind solicitări din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti să audieze mai multe persoane în acest caz.

„Există o asemenea anchetă în desfăşurare, dar nu este ancheta noastră, ci a Bucureştiului. Colegii mei de la SIF au primit, într-adevăr, liste cu persoane pentru a li se lua declaraţii. Persoanele în cauză au fost audiate, iar declaraţiile lor au fost trimise celor care se ocupă cu ancheta”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt, comisarul şef Claudia Radu.

Publicat în Gazeta Nouă din 10 iunie 2014