DGFP Olt caută scăpare în instanţă |
Scandalul dintre Curtea de Conturi a României şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Olt pe
marginea rezultatelor controlului derulat de auditorii Camerei de Conturi Olt
în 2011 are la bază informaţii
extrem de interesante despre firme controlate de oameni cu nume sonore în
mediul de afaceri local. Noi am intrat în posesia acestor informaţii conţinute de Decizia 26/2011 a Curţii de Conturi, document, s-o
spunem din capul locului, atacat în instanţă
de instituţia controlată
şi anulat, parţial, nu demult, de Tribunalul
Olt. Soluţia nu este
definitivă, iar povestea e departe de punctul final.
Controlul Curţii
de Conturi derulat în 2011 la Direcţia
de Finanţe Olt, pe
activitatea anului 2010, avea să descopere una dintre cele mai bine organizate
grupări specializate în fraudarea statului, cu tentacule în mai multe judeţe şi din înlănţuirea
căreia nu lipseau figuri cunoscute în Olt. Vorbim de afacerile cu lingouri de
aluminiu care au zguduit Finanţele Publice Olt, totul cuprins într-un circuit
economic ciudat, cu documente fiscale fictive şi
rambursări de TVA de milioane şi milioane de lei. Să dăm detalii.
Suspiciuni netulburate
Printre beneficiarii acestor afaceri s-au numărat Gabriel
Brătucu, fost consilier judeţean,
care controlează firmele Prodal SRL, Gabi Plast SRL şi, prin fiica sa, Methalux Olt SRL, dar şi Ştefan Gherghină, patronul SC El Press Import-Export
SRL, coleg de partid cu Brătucu în PNL şi
soţul Elenei Gherghină,
director general al DGFP Olt în timpul şirului
de tranzacţii suspecte şi al rambursărilor de TVA.
Deşi
societăţile comerciale
din Olt în discuţie au fost supuse inspecţiilor
fiscale, auditorii Camerei de Conturi arată că reprezentanţii Fiscului nu şi-au făcut meseria conform
îndatoririlor la care legea îi obligă. „Deşi
la data efectuării inspecţiilor
fiscale existau, la Compartimentul de Schimb Internaţional de Informaţii,
indicii cu privire la existenţa
unor neconcordanţe de
valori foarte mari în ceea ce priveşte
achiziţiile, respectiv
livrările declarate de contribuabilul supus verificării şi partenerii acestuia, pentru clarificarea
acestora şi pentru
stabilirea realităţii
operaţiunilor economice
organele de inspecţie
fiscală nu au dispus efectuarea de controale încrucişate”, se arată în nota de control. Această
„scăpare” i-a alertat pe auditorii Curţii
de Conturi, care au solicitat Direcţiei
de Finanţe documente
suplimentare din care să rezulte natura şi
provenienţa bunurilor
achiziţionate, respectiv
facturi de achiziţie şi livrare, rapoarte de
fabricaţie, contracte de
vânzare-cumpărare, certificate de calitate etc. Aşa
s-a descoperit că firmele din Olt vindeau lingouri de aluminiu obţinute din valorificarea deşeurilor neferoase pentru
care, susţin auditorii,
trebuia aplicată taxarea inversă (caz în care nu se rambursează TVA) şi că, de fapt, furnizorii
acestor deşeuri nu aveau
declarate astfel de vânzări „ceea ce crează suspiciunea cu privire la
realitatea tranzacţiilor”.
Două aspecte
Două aspecte aveau, aşadar,
a reproşa, sub parafă
oficială, reprezentanţii
Curţii de Conturi inspectorilor fiscali: faptul că au acceptat rambursări de
TVA firmelor din Olt controlate de Brătucu (care, judecând după conţinutul deciziei Curţii de Conturi, pare să fi
fost un soi de creier), şi
că, în condiţiile în
care existau informaţii
că tranzacţiile erau
fictive, nu şi-au
adâncit investigaţiile
fiscale prin controale încrucişate.
Dacă în primul caz avocaţii Fiscului au reuşit să convingă instanţa de judecată că legislaţia din România care
reglementează gestionarea deşeurilor
reciclabile era, în 2010, depăşită de cea europeană, care impune finalmente în
astfel de cazuri şi că,
prin urmare, rambursările de TVA în discuţie
au fost legale sub acest aspect, nimeni nu a putut dovedi că tranzacţiile de lingouri şi de deşeuri folosite în obţinerea lingourilor de
aluminiu nu au fost fictive. Ba, din contră, indiciile sunt evidente, iar
exemplele la care auditorii recurg foarte des fac referire la firmele lui
Brătucu.
Surse și
livrări fictive
De unde îşi
procura Gabriel Brătucu, prin SC Prodal SRL, lingourile de aluminiu? Potrivit
documentelor fiscale, de la 18 firme din localităţile
Cârcea şi Coşoveni, judeţul Dolj. Care însă, potrivit
Agenţiei Regionale
pentru Protecţia
Mediului Craiova, nu deţineau
autorizaţie pentru
efectuarea operaţiunilor
de valorificare a deşeurilor
industriale reciclabile din care să rezulte materii prime secundare (lingouri
de aluminiu). Şi care nu
au putut dovedi, pe lângă faptul că nu puteau obţine
lingouri, nici existenţa
altor furnizori care să le fi vândut astfel de marfă. Ceea ce înseamnă că între
firmele din Dolj şi Olt
nu se învârteau decât hârtii. Să cităm: „În condiţiile
în care aceste societăţi
nu sunt autorizate să producă lingouri de aluminiu din operaţiuni de valorificare a deşeurilor industriale
reciclabile şi nu
justifică nici achiziţia
de la alţi furnizori a
lingourilor de aluminiu şi
a aliajelor de aluminiu livrate, operaţiunile
cu astfel de mărfuri, înscrise în facturile de livrare emise către SC Prodal
SRL Slatina, nu sunt reale”.
Şi
mai există o ciudăţenie
pe care cei care s-au văzut cu milioane de lei în conturi de pe urma
rambursărilor de TVA nu au putut-o explica: între scrisul de pe documentele
justificative emise de SC Prodal SRL (facturi, bonuri de cântar, certificate de
calitate etc.) şi cel de
pe documentele emise de unii dintre furnizorii doljeni există asemănări
evidente. De asemenea, aceleaşi
caractere ale scrisului se întâlnesc şi
pe facturile fiscale emise de SC Methalux Olt SRL şi SC Gabi Plast SRL Slatina, care au beneficiat
de rambursări de TVA.
Să mai spunem că aşa-zişii furnizori ai firmelor slătinene
s-au dovedit a fi, o dată în plus, nişte
evazionişti sadea. Stau
mărturile cele 22 de sesizări penale întocmite de Garda Financiară Dolj şi Garda Financiară Bucureşti împotriva acestora. De ce
a intrat pe fir şi Garda
Financiară Bucureşti?
Pentru că în ecuaţie au
fost introduse fictiv şi
vreo câteva zeci de firme din Capitală, Călăraşi
şi Baia Mare. Este vorba
de 42 de firme care au cu totul şi
cu totul alt obiect de activitate decât cel de valorificare a deşeurilor şi care, ca atare, nici nu au
declarat vreodată la Fisc astfel de livrări. Mai mult, unele dintre ele se
găseau, în timpul tranzacţiilor
suspecte între societăţile
din Dolj şi Olt, în
inactivitate temporară. Este cazul SC Flo & Lau Com SRL şi SC Zelina Expert SRL, toate
din Bucureşti. De asemenea,
multe dintre firmele introduse fictiv în circuit, precum SC Mad Mary Impex SRL
Bucureşti, SC Larcas
Line SRL Bucureşti, SC
2rv Real Estate SRL Bucureşti,
SC Emi Dalan SRL Călăraşi,
SC Gibifi SRL Bucureşti
sau SC Invest Adris SRL Baia Mare, nici nu sunt declarate ca plătitoare de TVA.
Cu toate acestea, o societate doljeană care apare în documente ca firmă
achizitoare deduce TVA aferentă tranzacţiei
declarate, prin înscrierea de date nereale în documentele de achiziţii.
Schema de lucru
Potrivit actului de control al Curţii de Conturi, schema circuitului pleca de la
achiziţii de lingouri de
aluminiu a căror provenienţă
nu putea fi justificată, apoi erau introduse în circuit mai multe societăţi care aveau rolul de a
îndepărta firmele beneficiare de rambursări de TVA, respectiv SC Gabi Plast SRL
şi SC Methalux Olt SRL,
de tranzacţiile nereale
de la începutul circuitului. Pe post de firme interpuse erau folosite, fie ca
societăţi autorizate să
valorifice deşeuri
industriale reciclabile pentru care nu s-a aplicat taxarea inversă (acestea „deduceau
nelegal TVA pe baza înregistrărilor de operaţiuni
nereale privind achiziţia
de lingouri în loc de deşeuri”),
fie ca simple intermediare, Prodal SRL, Exim Prod Colect SRL, Prodnef Com SRL,
El Press Import-Export SRL, Sort Nef SRL, Anvo Aluminiu SRL. Procedându-se
astfel, s-a încercat să se dea un caracter de legalitate rambursărilor de TVA
de care beneficiau ultimele firme din circuit, prin „interpretarea eronată a
prevederilor legale la aplicarea măsurilor de simplificare pentru operaţiuni de valorificare a deşeurilor industriale neferoase”.
Toate aceste manevre au dus la diminuarea nelegală a
venitului la bugetul de stat cu peste 14 milioane de lei, sumă reprezentând TVA
dedusă nelegal din aceste operaţiuni.
Din cele 14 milioane, peste 8,6 milioane de lei au fost rambursate de la
bugetul de stat fără ca suma să fi fost plătită de vreunul dintre agenţii economici implicaţi în aceste operaţiuni.
Niciun vinovat
Rezultatele controlului a avut câteva efecte mai mult
administrative: o verificare la DGFP Olt dispusă de şeful de atunci al Agenţiei Naţionale
de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar (cercetat penal, acum, pentru instigare
la evaziune fiscală), o dispoziţie
a Ministerului de Finanţe
privind recuperarea prejudiciului (despre care nu s-a mai auzit apoi nimic) şi transferul şefei Fiscului local, Elena
Gherghină, pentru şase
luni, pe o funcţie
inferioară. Revenită în fruntea instituţiei
la mijlocul lui 2012, Elena Gherghină a dispărut din nou de pe fotoliul de
director în toamna anului trecut. În rest, nimeni n-a mâncat usturoi, deşi miros există. Dovadă:
dispariţia multora
dintre firmele implicate prin cereri de radiere de la Registrul Comerţului, (SC Banuto SRL Coşoveni
- Dolj, dizolvată prin lichidare în 15 iulie 2011, SC Vitop SRL Coşoveni,
dizolvată în martie 2012, Bridcom SRL Cârcea, care nu are depus la Fisc bilanţ
contabil decât pe un an etc.), sau intrarea în insolvenţă a altora, precum Prodal SRL şi Gabi Plast SRL, în chiar
mijlocul scandalului.
Direcţia
de Finanţe a contestat
decizia Curţii de
Conturi, apoi, contestaţia
fiind respinsă, a atacat-o în instanţă.
Pe data de 20 noiembrie 2012, Tribunalul Olt admite acţiunea Fiscului şi
anulează parţial Decizia
26/2011; judecătorii sunt, însă, şi ei, oameni. Soluţia nu a fost definitivă, putând fi atacată cu
recurs.
Cauza se află şi
în atenţia procurorilor
DNA Craiova, care au făcut deja audieri în dosar şi
care aşteaptă, probabil,
soluţia finală a
instanţei.
Şi totuşi…
Partea a doua a deciziei, privitoare la rambursarea ilegală
a TVA în valoare aproape 3 milioane de lei către firma SC Marconf SRL Piatra
Olt, controlată de omul de afaceri Gheorghe Bădiţă,
şi-a urmat cursul,
producând efecte devastatoare pentru actorii poveştii,
respectiv Florin Bîlteanu, director adjunct la Finanţe, coordonator al activităţii de inspecţie fiscală şi Ion Encescu, şeful Administraţiei Finanţelor Publice pentru
Contribuabilii Mijlocii (AFPCM), arestaţi
preventiv în 20 decembrie sub acuzaţia
de aderare la un grup infracţional organizat, abuz în serviciu contra
intereselor publice şi complicitate la evaziune fiscală. Cercetate în aceeaşi cauză mai sint inspectaorele
fiscale Gheorghiţa Prunişoară şi Anastasia Lioveanu, subordonatele lui
Bîlteanu, acestea fiind împinse mai mult de amploarea cazului în dosar decât de
o vinovăţie certă, lucru
care a făcut să fie cercetate în stare de libertate.
Să mai spunem că din rechizitoriul procurorilor (dosarul
este unul complex, care priveşte
grupul infracţional
condus de comisarul şef
de poliţie Laurenţiu Lazăr, de la Serviciul de
Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Olt), nu lipseşte nici Gabriel Brătucu.
Ce nu se ştie
Ceea ce nu se ştie decât de foarte puţină lume este că şi pe
timpul controlului, rambursările de TVA către firmele în cauză au continuat,
până spre septembrie 2011. Ca atare, controlul efectuat de Curtea de Conturi în
2012 nu avea cum să nu atingă acest aspect. Aşa că reprezentanţii DGFP Olt
trebuie să facă faţă unui alt act de control care o pune într-o lumină extrem
de proastă. Vorbim de Decizia 29/27 iunie 2012, în care apar şi alte firme din
Olt, unele dintre ele foarte cunoscute în domeniul metalurgiei aluminiului. Toate
acestea vor face, însă, subiectul unui alt articol. Până atunci, să spunem doar
că Direcţia de Finanţe Olt şi-a pus din nou nădejdea în judecătorii
Tribunalului Olt, unde de curând a atacat şi această decizie. După ce contestaţia
împotriva documentului a fost respinsă.
Curtea de Conturi arată că statul a fost
înşelat cu sume uriaşe
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu